Se numeşte Ghiţă Leonard. Pragul de lume şi, deopotrivă, locul în care şi-a durat de peste patru decenii „mănăstire ’naltă“ de frumuseţe în care şi-a zidit propriul dor de împlinire, i-a rămas Iaşiul. După ce a urmat Liceul de Artă „Octav Băncilă“ din Iaşi şi, mai apoi, Institutul de Artă „Nicolae Grigorescu“ din Capitală, avându-l ca profesor pe Alexandru Ciucurencu, cu diploma de licenţă în care era înscrisă media maximă la examenul de absolvire, artistul-pictor Ghiţă N. Leonard revine în oraşul natal, unde se dedică pedagogiei artei şi, în egală măsură, creaţiei artistice. (...)
Barbizonul n-ar fi fost Barbizon fără arta cu care pictorii l-au fixat în memoria omenirii. Între aceştia, şi români – Grigorescu, Andreescu –, astfel că la moşia de artă românească alipim şi peticul de lume din ţara lui Renoir. (...)
Aproape că e insolit faptul de a descoperi, în sistemul sanitar al acestor ani, oameni care, abandonând ieremiada fără sfârşit asupra lipsurilor şi neputinţei de a face, s-au hotărât să-şi pună la bătaie inteligenţa virilă, munca sistemică şi asiduă, în scopul de a construi şi demonstra că binele nu a murit încă. Aceşti oameni au fost întâlniţi de colaboratoarea noastră, dna Paula Romanescu la Spitalul din Târgu Cărbuneşti. (....)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Ce mult trebuie să-i fi plăcut omului să-şi vadă chipul răsfrânt în oglinda de ape sau în lacul din ochii dragi, cu-adâncul lor de umbră, niciodată atins! Cine să spună – şi cum – uimirea lui Narcis robit de dorul de-a îmbrăţişa imaginea aceea tremurândă cu care ar fi vrut să se unească pe veci printr-o iubire asemeni frumuseţii (de care n-avea ştire ’nainte de a-şi fi întâlnit propriul chip în unda-nşelătoare şi dulce ca minciuna)? (...)
Desprinşi dintr-o grădină-pădure de care poate nu-şi mai amintesc, copacii-pomi din pictura medicului Cristina Buşoi şi-au dat întâlnire în recenta expoziţie (5–18 octombrie 2009), cea cu numărul nouă, de la Cercul Militar Naţional – Sala Foaier, ca şi cum ar dori să refacă mica-marea trecere prin anotimpuri spre a-i da mai apoi de veste omului (alt rătăcit prin crângul de simboluri cu numele de lume) că lumina există cu cât mai prelungi umbrele. (...)
Ei, da, îmbătrâneşte şi tânărul nostru burg! De când cu datarea hrisovului acela domnesc din 20 septembrie 1459, peste Cetatea lui Bucur au trecut ani 550. (...)
Nu numai că ne-a lăsat cel mai răvăşitor Apus de soare care continuă să lumineze încă unul din cele mai frumoase landuri ale istoriei româneşti – cel al lui Ştefan Vodă, domn nepereche în galeria de Basarabi şi Muşatini, – ci s-a învrednicit să ivească ramuri noi în arborele vieţii, ramuri cu seve tari şi fructe ca acelea din basmele ce spun de-o viaţă fără moarte. (...)
...se întinde umbra azilului Saint-Paul-de-Mausole, fostă mânăstire, de la Saint-Remy şi lumina din creaţiile lui Vincent van Gogh (1853-1890) (...)
Când privim la ferestrele sufletului – ochii – nu-i greu să observăm dacă cineva este sau nu înlăuntru şi, dacă da, în ce măsură ne-ar îngădui să năvălim în landul de dincolo, cel ascuns văzului, cel de taină în care cuvinte nu-s, ci doar o infinită, suverană tăcere pe care nu se cuvine s-o tulburi. Se poate doar intra aici tăcând şi-atunci, abia atunci tăcerea de dincolo, din vremi de mult apuse, îşi încordează struna şi prinde a cânta. (...)
"Raiul de lângă noi" este o prezentare a expoziţii artistei Emilia Niculescu, deschisă la Galeriile de Artă de la sala Dalles. (...)
Se numea Gabriela Dufour-Voiculescu. Venea din clarul din Sonetele închipuite de doctorul acela fără arginţi, poet al îngerilor, pe numele său Vasile Voiculescu. (...)
În capitala Indonezei, Jakarta, anul acesta primăvara şi-a făcut simţită prezenţa în stil românesc. Ambasada României din Jakarta, prin grija E. S. dl ambasador Gheorge Vîlcu a organizat la Centrul Cultural Francez de acolo expoziţia de sculptură şi grafică "Vis şi lumină" de Elena Surdu Stănescu. (...)
În vremea bezmeticei viteze cu care mileniul al treilea a năvălit peste noi, comunicarea prin scrisori păstrează parfum de poveste dintr-un a fost odată pe care cu duioşie îl răsfoim când ne încearcă dorul de noi, cei de mai… alaltăieri. (...)
S-a redeschis joi, 9 iulie 2009, Muzeul Theodor Pallady, din str. Spatarului nr. 22, în Casa Melik – una dintre cele mai frumoase case din Bucuresti, datând din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, simbol de arhitectura româneasca – scara interioara de lemn, cerdac închis cu geamuri, acoperis cu streasina lata si… multa istorie, si drame multe. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
