Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Sindromul Grisel

Viața Medicală
Dr. Nicoleta MANEA vineri, 13 aprilie 2012
Viața Medicală
Prof. dr. Traian ATAMAN vineri, 13 aprilie 2012

Sindromul Grisel este o subluxare netraumatică a articulaţiei atlanto-axiale ce trebuie suspectată în caz de dureri persistente în gât şi rigiditate, după adenoamigdalectomie. Diagnosticul şi managementul precoce se însoţesc de rezultate bune.

            Sindromul Grisel sau torticolisul atlanto-axial este o formă de torticolis dobândit prin relaxarea patologică a ligamentului transversal atlanto-occipital sau prin artrita atlanto-axială. A fost descris iniţial de Charles Bell, în 1830. În 1951, Grisel a prezentat două cazuri de faringită şi subluxaţie atlanto-axială. Din fericire, acest sindrom periculos este rar întâlnit. El este determinat de o subluxare (netraumatică) a articulaţiei cervicale superioare, prin laxitatea inflamatorie a ligamentelor, mai ales a celui transversal, cauzată de infecţie sau de contractura musculaturii prevertebrale. Afectează cu predilecţie copiii, iar 90% din cazuri apar până la vârsta de 20 de ani.
            Sindromul poate fi cauzat de infecţie (în aproximativ 50% din cazuri: IACRS, abcese retrofaringiene, otite, otomastoidite, oreion) sau de intervenţii chirurgicale, după adenoidectomii, adenoamigdalectomii (în 30% din cazuri), faringoplastie, otomastoidită operată, miringotomie cu inserţie de aerator transtimpanal, intervenţie pe palat etc. Intervalul de timp de la infecţie sau de la actul chirurgical până la apariţia simptomatologiei variază de la două zile la şase luni.
            Risc crescut de a dezvolta sindrom Grisel au pacienţii cu: sindrom Down (este crescut spaţiul atlanto-occipital), sindrom Klippel-Feil, osteogenesis imperfecta, neurofibromatoză, scolioză congenitală, sindrom Larsen (practic, orice sindrom asociat cu instabilitatea coloanei vertebrale) sau cei ce urmează o terapie cu steroizi.
 
Fiziopatologie
 
            Deşi mecanismul exact al producerii acestui sindrom a rămas neelucidat, există câteva ipoteze: • existenţa unor anastomoze între plexul vascular periosos, ce se formează din venele faringiene posterioare, astfel că inflamaţia nazofaringiană duce la inflamaţie sinovială, cu iritaţie, laxitate articulară şi, eventual, subluxaţie la acest nivel • hiperextensia capului în timpul intervenţiei chirurgicale sau manevrarea vicioasă a pacientului preoperator.
 
Tabloul clinic
 
            Sindromul Grisel trebuie suspicionat în caz de dureri în gât persistente şi rigiditate cu subluxaţie (torticolis), apărute după IACRS sau după intervenţii chirurgicale.
            Debutul este fie cu dureri uşoare, care apoi se înteţesc, urmate de torticolis (cel mai adesea), fie direct cu torticolis cu rigiditate.
            Tipurile de subluxaţii, după Fielding şi Howkins, sunt:
            I. deplasare rotativă atlanto-axială cu păstrarea intactă a ligamentului transversal;
            II. deplasare anterioară cu 3–5 mm, cu deteriorarea ligamentului transversal;
            III. deplasare anterioară cu peste 5 mm;
            IV. deplasare posterioară între atlas şi axis.
            Tipurile de subluxaţie I şi II din cadrul sindromului Grisel sunt cele mai întâlnite şi nu determină deficit neurologic ulterior. Tipurile III şi IV se asociază cu comprimarea măduvei, cu consecinţe fatale.
            Complicaţii neurologice apar în aproximativ 15% din cazuri şi pot merge de la radiculopatii până la exitus. Rinaldo şi colab. ajung la concluzia că 15% din pacienţi dezvoltă deficit neurologic permanent. O persoană cu sindrom Grisel în copilărie poate dezvolta la maturitate afectare neurologică.
 
Diagnostic
 
            Diagnosticul se pune pe baza clinicii: • torticolis • durere în gât persistentă • istoric recent de IACRS sau intervenţie chirurgicală +/– limfadenopatie.
            Analizele de laborator indică creşterea markerilor inflamatorii nespecifici.
            Confirmarea diagnosticului se face prin tomografie computerizată (CT). Imagistica prin rezonanţă magnetică furnizează mai puţine informaţii.
 
Tratament
 
            Tratamentul constă în: • medicaţie – antibiotice, antiinflamatoare, miorelaxante • tratament ortopedic – guler cervical, tracţiune • tratament chirurgical. Conduita terapeutică este următoarea: 1. tratament medicamentos; 2. dacă nu se obţin îmbunătăţiri, se solicită consult ortopedic, consult neurochirurgical, CT.
            În subluxaţiile de tip I şi II, se recomandă tratament medicamentos şi, eventual, guler cervical şi uneori tracţiune cervicală, urmată de guler cervical pentru şase săptămâni.
            În subluxaţiile de tip III şi IV, care sunt forme instabile, se face tracţiune cu imobilizare timp de şase săptămâni, iar dacă avem şi semne neurologice, se foloseşte artrodeza.
            Tratamentul precoce dă rezultate bune, însă dacă a trecut mai mult de o lună de la debut (când s-a pus mai greu diagnosticul), tratamentul este unul chirurgical.
            Folosirea cauterului monopolar prezintă un risc pentru apariţia sindromului Grisel, cel bipolar poate fi folosit mai în siguranţă.
 
Recomandări
 
            1. Manevrarea cu atenţie a capului copilului anesteziat, evitarea rotaţiei şi hiperextensiei;
            2. Antibioticoterapie profilactică – când hemostaza postchirurgicală a fost mai greu de făcut;
            3. Se va evita operarea copilului în puseu acut.
Bibliografie

  1. Panopalis P, Christopoulos S, Churchill-Smith M, Chankowsky J, Ménard HA. Grisel’s syndrome: non-traumatic subluxation of the atlantoaxial joint. J Rheumatol. 2005 Aug;32(8):1619

  2. Berry DS, Moriarty RA. Atlantoaxial subluxation related to pharyngitis: Grisel’s syndrome. Clin Pediatr (Phila). 1999 Nov;38(11):673-5

  3. Galer C, Holbrook E, Treves J, Leopold D. Grisel’s syndrome: a case report and review of the literature. Int J Pediatr Otorhinolaryngol. 2005 Dec;69(12):1689-92

  4. Richter GT, Bower CM. Cervical complications following routine tonsillectomy and adenoidectomy. Curr Opin Otolaryngol Head Neck Surg. 2006 Dec;14(6):375-80

  5. Okada Y, Fukasawa N, Tomomasa T, Inoue Y, Morikawa A. Atlanto-axial subluxation (Grisel’s syndrome) associated with mumps. Pediatr Int. 2002 Apr;44(2):192-4

  6. Baker LL, Bower CM, Glasier CM. Atlanto-axial subluxation and cervical osteomyelitis: two unusual complications of adenoidectomy. Ann Otol Rhinol Laryngol. 1996 Apr; 105(4):295-9

  7. Wetzel FT, La Rocca H. Grisel’s syndrome. Clin Orthop Relat Res. 1989 Mar;(240):141-52

  8. Battiata AP, Pazos G. Grisel’s syndrome: the two-hit hypothesis – a case report and literature review. Ear Nose Throat J. 2004 Aug;83(8):553-5

  9. Ataman T. Patologia cervicală a nervilor cranieni. Editura Lider. Bucureşti, 1998

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC