Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Rezistența la antibiotice: o problemă de actualitate (și) în dermatologie

Viața Medicală
Dr. Mihaela Adriana GHIȚĂ vineri, 4 decembrie 2015
Viața Medicală
Conf. dr. Constantin CĂRUNTU vineri, 4 decembrie 2015
     Rezistența la antibiotice este definită ca incapacitatea antibioticului de a atinge o concentrație suficient de mare în țesutul infectat astfel încât să inhibe creșterea microorganismului infectant (1). În practica clinică, se manifestă prin reducerea, absența răspunsului la tratament sau reapariția infecției cu tulpini bacteriene rezistente, pe parcursul sau după încheierea antibioticoterapiei cu un agent anterior eficace asupra tulpinii respective. Responsabilitatea pentru apariția și evoluția progresivă a rezistenței la antibiotice este împărțită între furnizorii de servicii medicale, pacienți, industria farmaceutică, precum și sectoarele veterinar și agroalimentar.
     Antibioticele au un rol important în dermatologie, fiind recomandate atât pentru efectul lor antimicrobian în tratamentul infecțiilor cutanate și ale țesutului subcutanat, dar mai ales pentru efectul lor antiinflamator în acnee, rozacee și alte afecțiuni inflamatorii. În ciuda faptului că dermatologii reprezintă doar 1% din totalul medicilor, ei sunt responsabili de aproximativ 4,9% din prescripțiile anuale de antibiotice (2). Factorii care contribuie la dezvoltarea rezistenței la antibiotice cuprind prescrierea nejustificată a antibioticelor, folosirea schemelor cu doze suboptimale și, durate greșite de tratament și, adesea, administrarea antibioticelor în afecțiuni cronice pe perioade îndelungate (3).
     Acneea și rozaceea sunt afecțiunile dermatologice care beneficiază cel mai adesea de antibioticoterapie. Deși grupurile de experți recomandă limitarea duratei antibioticoterapiei sistemice la trei luni, într-un studiu recent (4), care a inclus pacienți cu acnee inflamatorie/nodulo-chistică, durata medie a antibioticoterapiei înainte de inițierea terapiei cu isotretinoin a fost de aproximativ 11 luni.
     Și pacienții contribuie la evoluția accelerată a rezistenței la antibiotice. Pe lângă aderența scăzută la recomandările privind dozele, ritmul și durata administrării tratamentului, unii pacienți au obiceiul de a păstra antibioticele nefolosite pentru a le dărui prietenilor, rudelor, vecinilor sau colegilor de serviciu sau de a le autoadministra fără a avea indicație, astfel crescând rezervorul rezistenței microbiene la antibiotice (3).
     Mecanismele prin care bacteriile devin rezistente la antibioticoterapie cuprind achiziționarea genelor rezistenței la antibiotice prin apariția mutațiilor spontane, conjugare (transfer de plasmide), transformare (transfer de ADN liber), transducție (transfer prin particule virale). Răspândirea acestor gene poate avea loc pe cale verticală (din generație în generație, în cadrul aceleiași specii) sau pe cale orizontală (între specii sau chiar între genuri). Ulterior, bacteriile vor dobândi o serie de capacități ce le conferă rezistență față de tratamentul cu antibiotice. Mai mult, în cazul antibioticoterapiei inadecvate sau prelungite, tulpinile rezistente la antibiotic vor supraviețui, spre deosebire de cele sensibile, aceasta conducând la predominanța tulpinilor rezistente în rândul bacteriilor. (…)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC