Mai ales în Psihiatrie, termenii care indică un diagnostic sunt atacaţi de doi viruşi semantici: diluarea prin extensie şi stigmatizarea prin uzul neprofesional. Schizofrenia poate fi dată ca exemplu. De la definirea sa de către Bleuler, diagnosticul a fost atribuit unui număr crescând de stări psihopatologice, unele cu legături nosologice laxe. Vorbindu-se de mai multe schizofrenii, de sindroame schizofrenice, de schizofrenii reactive, sociale sau larvate (politice) s-a ajuns, printr-o mişcare centrifugă, la ruperea legăturii cu centrul, cu nodul psihopatologic fix.
    Stigmatizarea se bazează pe doi factori: pe tratamentul inuman aplicat în unele spitale psihiatrice şi pe concepţia depăşită că schizofrenia este incurabilă, fiind sinonimă cu o deteriorare progresivă de tip dementia praecox.

    Prezentăm în această rubrică mai multe cazuri de ceea ce s-ar putea numi ameliorări schizofrenice, stabilizări cu defect sau cu un handicap acceptabil în care deteriorarea, pusă la temelia acestei boli mintale, nu se produce. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.