Ars Medici

Calitatea vieţii la pacienţii cu stenoză lombară degenerativă care au urmat tratament chirurgical

de Dr. Elena AMARICĂI, Dr. Iulius POPA, Prof. dr. Dan V. POENARU - feb. 6 2015

Osteoartrita reprezintă o cauză majoră de dependenţă şi de izolare la domiciliu pentru populaţia vârstnică. Impactul bolii poate fi devastator, mai ales din cauza faptului că vârsta înaintată este de multe ori o perioadă cu pierderi mari – a stării generale de sănătate, a prietenilor, membrilor familiei şi a independenţei financiare (1). Stenoza lombară de tip degenerativ este cel mai frecvent tip de stenoză vertebrală, cu o incidenţă raportată de 2–8% în populaţia generală (2, 3).

Datorită progreselor remarcabile în tehnologie şi medicină din ultimul secol, indivizii trăiesc mai mult. Nu mai este suficientă cuantificarea succesului medical prin numărul de ani pe care o persoană îi trăieşte după o leziune. Funcţionalitatea şi independenţa au devenit criterii

importante de evaluare în medicina de recuperare modernă (4).

Pacienţii cu forme severe de stenoză lombară degenerativă ce prezintă deficienţe funcţionale şi diferite grade de handicap pot beneficia actualmente de o abordare medicală comprehensivă, ceea ce implică un tratament chirurgical specific bolii de bază, urmat de un program de recuperare. Odată cu dezvoltarea de proceduri chirurgicale complexe, implanturi de lungă durată, şi cu creşterea experienţei practice a chirurgilor, intervenţiile realizate la nivelul coloanei vertebrale sunt aplicate la un număr din ce în ce mai mare de pacienţi.

Chirurgia este indicată nu doar în stenoza severă a canalului vertebral, ci şi în forme moderate sau uşoare atunci când tratamentul conservator (medicaţie, terapie fizicală sau infiltraţii epidurale de steroizi) e ineficient. Chirurgia se aplică atunci când semnele şi simptomele obiective corelate cu aspecte imagistice evidenţiază stenoza canalului vertebral. Practic, pacienţii au nevoie de o intervenţie chirurgicală când stenoza canalului vertebral este asociată cu radiculopatie, mielopatie (pentru stenoza la nivelul coloanei cervicale sau dorsale), claudicaţie neurogenă (în cazul stenozei lombare), durere sau handicap (5–11).

Am realizat un studiu cu scopul de a evalua calitatea vieţii la pacienţii care suferă de stenoză lombară degenerativă şi care au necesitat intervenţie chirurgicală.

Metode

Studiul prospectiv longitudinal a fost efectuat în perioada martie–septembrie 2013, pe pacienţii diagnosticaţi cu stenoză lombară degenerativă ce au necesitat intervenţie chirurgicală de decompresie cu sau fără stabilizare vertebrală, internaţi în Clinica II Ortopedie-traumatologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Timişoara.

Au fost evaluate principalele componente ale ICF (Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi a stării de sănătate): deficienţe ale funcţiilor şi structurilor organismului, nivelul de activitate şi de participare, dar şi factorii de mediu. Starea

generală de sănătate a pacienţilor a fost analizată prin evaluări succesive: preoperator, postoperator în faza iniţială (la aproximativ 14 zile), la 3 luni şi tardiv – la un an.

În ceea ce priveşte afectarea funcţiilor organismului, au fost evaluate durerea, mobilitatea articulară şi forţa musculară. Referitor la limitările activităţii şi restricţiile participării, elementele evaluate au fost: mobilitatea (ridicarea şi transportul de obiecte, mersul pe jos), autoîngrijirea (îmbrăcatul), activităţile casnice (achiziţia de bunuri şi servicii, gospodăritul) şi viaţa socială, civică şi comunitară (activităţi recreative şi de timp liber). Calificativele pentru toate componentele au următoarele gradaţii: 0 – nicio problemă (absent, neglijabil, disfuncţie 0–4%), 1 – afectare uşoară (scăzută, disfuncţie 5–24%), 2 – afectare moderată (medie, disfuncţie 25–49%), 3 – afectare severă (extremă, disfuncţie 50–95%), 4 – afectare completă (totală, disfuncţie 96–100%) (3).

Rezultate

31 de pacienţi au prezentat stenoză lombară refractară şi au suferit o operaţie de decompresie cu sau fără fuziune vertebrală. Caracteristicile lor socio-demografice, clinice şi intervenţionale sunt prezentate în tabelul 1.

I. Evaluarea funcţiilor organismului. Preoperator, toţi pacienţii cu stenoză vertebrală lombară au avut dureri lombare, 77,4% din ei la niveluri crescute sau extreme. 74% din pacienţi au avut o limitare moderată sau severă a mobilităţii coloanei lombare, în timp ce 19,5% au avut un deficit neuromuscular moderat sau complet la nivelul membrelor inferioare. La evaluarea finală la un an postoperator, 45% din pacienţi nu au avut nicio durere, în timp ce 45% din ei au avut un grad scăzut de durere. 55% din pacienţi au avut o mobilitate normală la nivelul coloanei lombare (toţi cei 14 pacienţi cu TFAS şi fuziune posterolaterală cu cuşcă intervertebrală, şi 3 cu chirurgie decompresivă). 16,5% din pacienţi au încă un deficit neuromuscular uşor la nivel membrului inferior (vezi tabelul 2).

II. Evaluarea activităţilor şi a participării.Preoperator, mersul pe jos a fost grav sau complet afectat la 67% din pacienţii cu stenoză lombară. Au fost îmbunătăţiri foarte importante în mersul pe jos la evaluarea finală. Astfel, nu a existat nicio dificultate sau dificultate uşoară în mers la 73% din ei.

Iniţial, ridicarea şi transportul de obiecte a fost grav sau complet afectat la 91,5% din pacienţi. 51,7% din aceştia nu au avut nicio dificultate sau au prezentat o dificultate uşoară în realizarea acestei activităţi la un an postoperator.

Activitatea de îmbrăcare a avut îmbunătăţiri importante la toţi pacienţii evaluaţi. Dacă preoperator 71% din pacienţi au avut dificultăţi moderate, severe sau complete în realizarea activităţii de îmbrăcare, doar 22,3% din ei au avut aceste limitări la un an postoperator.

În ceea ce priveşte treburile casnice, toţi pacienţii au avut diferite grade de restricţie la evaluarea iniţială. Astfel, 81% din cei cu stenoză lombară au avut probleme severe sau complete în a efectua treburile casnice. Proporţiile au scăzut semnificativ la evaluarea finală (9,5% din pacienţi). Achiziţionarea de bunuri şi servicii a avut aceeaşi rată de îmbunătăţire. Dacă la evaluarea iniţială 61,3% din pacienţi au prezentat disfuncţii severe sau complete, la ultima evaluare, valoarea a fost de 16,4%.

Preoperator, niciunul din pacienţii cu stenoză vertebrală lombară nu a prezentat dificultate absentă sau uşoară în realizarea activităţilor de recreere şi timp liber. La evaluarea la un, an proporţia acestora a fost de 70,5% (vezi tabelul 3).

III. Evaluarea factorilor de mediu. Pacienţii studiului au identificat principalii factori de mediu cu rol de barieră. Aceştia sunt: produsele şi tehnologiile pentru mobilitate în spaţii închise şi în exterior şi pentru transport; produsele de design, construcţii şi clădiri şi tehnologia clădirilor pentru uzul privat; servicii, sisteme şi politici de sprijin social, de sănătate, de transport; climatul; atitudinea societăţii faţă de persoana evaluată; produse şi tehnologii pentru ocuparea forţei de muncă (tabelul 4).

Principalii factori de mediu cu rol facilitator sunt: relaţiile familie apropiate; profesioniştii din domeniul sănătăţii; atitudinea individuală a membrilor familiei faţă de persoana evaluată; atitudini individuale ale profesioniştilor din domeniul sănătăţii; produse şi tehnologii pentru consumul personal; prietenii; produse şi tehnologii de uz personal în viaţa de zi cu zi (tabelul 4).

Discuţii

Funcţionalitatea pacientului reprezintă principala preocupare a medicinii moderne. ICF oferă un instrument ştiinţific internaţional de evaluare a funcţionalităţii şi a dizabilităţii, făcând trecerea de la un model medical strict la unul bio-psihosocial complex (4). Acesta evaluează deficitele sub toate aspectele sale: deficienţe ale funcţiilor şi structurilor organismului, limitări ale activităţilor la nivel personal şi restricţii ale participării la nivel social. De asemenea, oferă o clasificare şi un model de evaluare a mediului social şi construit (12, 13). Scopul ICF este de a oferi o limbă unică şi standard, pentru a descrie şi califica domeniile de sănătate şi condiţiile aferente şi, astfel, pentru a oferi un fundal comun pentru măsurarea efectelor asupra sănătăţii (14–16).

Obiectivele generale ale tratamentului pacientului cu stenoză lombară degenerativă tratată chirurgical sunt: ameliorarea durerii, prevenirea dizabilităţilor, recuperarea funcţionalităţii şi nu în ultimul rând, educaţia pacienţilor. Studiile anterioare au arătat efectul tratamentului chirurgical asupra calităţii vieţii la pacienţii cu stenoză lombară degenerativă cuantificat prin utilizarea diferitelor scale de evaluare (de exemplu, SF-36) (17). Sunt puţine studii care au utilizat scala ICF în abordarea pacienţilor cu o astfel de patologie.

Concluzii

În ultimii ani, tratamentul chirurgical urmat de un program de recuperare adaptat a devenit un mod de abordare frecvent la pacienţii cu stenoză lombară degenerativă. Calitatea vieţii e un aspect foarte important în evaluarea eficienţei intervenţiei

chirurgicale la această categorie de pacienţi.

Starea generală de sănătate poate fi analizată folosind diferite scări de evaluare. ICF evaluează funcţiile organismului şi, de asemenea, prezintă în detaliu activităţile şi participarea pacienţilor, toate acestea în legatură strânsă cu factorii de mediu specifici. Aceşti factori vor avea un impact asupra evoluţiei postoperatorii, inclusiv la pacienţii cu stenoză lombară operată. Toţi pacienţii incluşi în studiu au prezentat îmbunătăţiri semnificative ale parametrilor de funcţionalitate la un an de la intervenţia chirurgicală de tip decompresie cu sau fără stabilizare vertebrală.

Notă autor:

Bibliografie

1. Dexter P, Brandt K. Distribution and predictors of depressive symptoms in osteoarthritis. J Rheumatol 1994 Feb;21(2):279-86

2. Stineman MG, Lollar DJ, Ustun TB. The International Classification of Functioning, Disability and Health: ICF empowering rehabilitation through an operational bio-psycho-social model. In: DeLisa JA. Physical medicine and rehabilitation: principles and practice, 4th edition. Lippincott Williams & Wilkins Publisher; 2005.1099-1108

3. World Health Organization. International Classification of Functioning, Disability and Health: ICF. Geneva,
WHO. 2001

4. World Health Organization. Towards a common language for functioning, disability and health: ICF. Geneva, WHO. 2002

5. Otani K, Kikuchi S, Yabuki S, Igarashi T, Nikaido T, Watanabe K, Konno S. Lumbar spinal stenosis has a negative impact on quality of life compared with other comorbidities: an epidemiological cross-sectional study of 1862 community-dwelling individuals. Scientific World Journal. 2013 Dec 23;2013:590652

6. Thornes E, Ikonomou, M. Grotle M. Prognosis of surgical treatment for degenerative lumbar spinal stenosis: a prospective cohort study of clinical outcomes and health-related quality of life across gender and age groups. Open Orthop J. 2011; 5, pp. 372-8

7. Nagata K, Yoshimura N, S. Muraki S, Hashizume H, Ishimoto Y, Yamada H, Takiguchi N, Nakagawa Y, Oka H, Kawaguchi H,Nakamura K, Akune T, Yoshida M. Prevalence of cervical cord compression and its association with physical performance in a population-based cohort in Japan: the Wakayama spine study. Spine (Phila Pa 1976). 2012 Oct 15;37(22):1892-8

8. Kalichman L, Kim DH, Li L., Guermazi A, Berkin V, Hunter DJ. Spondylolysis and spondylolisthesis: prevalence and association with low back pain in the adult community-based population. Spine (Phila Pa 1976).
2009 Jan 15;34(2):199-205

9. Weinstein JN, Lurie JD, Tosteson TD, Zhao W, Blood EA, Tosteson AN, Birkmeyer N, Herkowitz H, Longley M, Lenke L,Emery S, Hu SS. Surgical compared with nonoperative treatment for lumbar degenerative spondylolisthesis. Four-year results in the Spine Patient Outcomes Research Trial (SPORT) randomized and observational cohorts. J Bone Joint Surg Am.
2009 Jun;91(6):1295-304

10. Hilibrand AS, Rand N. Degenerative lumbar stenosis: diagnosis and management. J Am Acad Orthop Surg. 1999 Jul-Aug;7(4):239-49

11. Boos N, Aebi M (Eds.). Spinal disorders: fundamentals of diagnosis and treatment, Springer, 2008

12. Brockow T, Cieza A, Kuhlow H, Sigl T, Franke T, Harder M, Stucki G. Identifying the concepts contained in outcome measures of clinical trials on musculoskeletal disorders and chronic widespread pain using the International Classification of Functioning, Disability and Health as a reference. J Rehabil Med. 2004 Jul;36(44 Suppl):30-6

13. Stucki G, Ewert T, Cieza A, Kostanisek N, Chatterji S, Ustün TB. Application of the International Classification of Functioning, Disability and Health (ICF) in clinical practice. Disabil Rehabil. 2002 Mar 20;24(5):281-2

14. Cieza A, Brockow T, Ewert T, Amman E, Kollerits B, Chatterji S, Ustün TB, Stucki G. Linking health-status measurements to the international classification of functioning, disability and health. J Rehabil Med.
2002 Sep;34(5): 205-10

15. Stucki G, Cieza A, Melvin J. The International Classification of Functioning, Disability and Health (ICF):
A unifying model for the conceptual description of the rehabilitation strategy. J Rehabil Med.
2007 May;39(4):279-85

16. Rauch A, Cieza A, Stucki G. How to apply the International Classification of Functioning, Disability and Health (ICF) for rehabilitation management in clinical practice. J Rehabil Med. 2008 Sep;44(3):329-42

17. Rampersaud YR, Fisher C, Yee A, Dvorak MF, Finkelstein J, Wai E, Abraham E, Lewis SJ, Alexander D, Oxner W. Health-related quality of life following decompression compared to decompression and fusion for degenerative lumbar spondylolisthesis: a Canadian multicentre study. Can J Surg. 2014 Aug;57(4):E126-33

Paradoxul obezităţii: bolile cardiace

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (2)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (1)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (2)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (1)

Anchiloza șoldului la copiii cu vârsta între 1 și 6 ani - Neoacetabuloplastia cefaloobturatorie vs alte intervenţii (2)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

Tipărit + digital – 249 de lei
Digital – 169 lei

Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Calitatea vieţii la pacienţii cu stenoză lombară degenerativă care au urmat tratament chirurgical

Din aceeași categorie