Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

BioMap invenţia care ar putea revoluţiona medicina românească

Viața Medicală
Dr. Alina SIMACHE vineri, 13 septembrie 2019

BioMap, platformă inovatoare, le oferă utilizatorilor posibilitatea de a vizualiza tridimensional corpul uman până la nivel de celulă.

Aceasta a fost creată cu scopul de a facilita înţelegerea noţiunilor complexe de anatomie, fiziologie, patologie și intervenţii, fiind dedicată în special studenţilor la medicină, dar și medicilor, pacienţilor și elevilor care se pregătesc pentru admiterea la medicină.

VM 37, p.8-9 -1În viitor, BioMap ar putea deveni o unealtă esenţială în educaţia și practica medicală din România. „Într-o lume atât de tehnologizată, este vital să profităm cât mai mult de orice metodă prin care ne putem pregăti mai bine în acest domeniu nobil numit medicină”, susţine dr. Mihai Voinea, care ne-a împărtășit propria viziune despre proiectul său de suflet, în calitate de membru al tinerei echipe fondatoare.

VM 37, p.8-9 -2
Carte de vizită dr. Mihai Voinea:
Absolvent al Facultăţii de Medicină din Craiova
Director General Marsilian Technologies SRL
Fost medic rezident boli infecţioase, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova (2017)
Coach & trainer acreditat

 

Ce este BioMap?
BioMap este medicină în 3D. Este un proiect ambiţios din mai multe puncte de vedere. Cu viziune către viitor, cu o perspectivă orientată spre performanţă în educaţie și pasiune pentru tehnologie, BioMap este un proiect unic în România, menit să găsească cele mai bune soluţii acolo unde tehnologia se intersectează cu educaţia. Funcţionalitatea principală este aceea că include control vizual în 3D asupra corpului uman în dinamica sa. Cu alte cuvinte, nu include doar anatomie, ci și fiziologie, patologie și intervenţii. În viziunea noastră, acesta este un proiect aliniat cu nevoile actuale din România, într-o societate care investește extrem de puţin în educaţie și poate prea mult în divertisment.
Cui se adresează platforma?
BioMap este unealta schimbării modului de învăţare pentru studenţii la medicină din România, tehnologia care asistă medicii moderni în discuţia cu pacienţii și aplicaţia care facilitează eforturile cadrelor universitare. Se adresează, de asemenea, elevilor care urmează să susţină admiterea la medicină, prin partea de anatomie 3D, dar și clinicilor care au nevoie de un suport elegant în relaţia cu pacienţii. Se adresează, practic, întregii lumi medicale.
Cum aţi reușit să îmbinaţi noţiunile de anatomie, fiziopatologie și intervenţii?
Am plecat de la premisa că omul este o fiinţă tridimensională. În acest caz, de ce să învăţăm în 2D? În plus, corpul uman este viu, are o dinamică constantă. Din punctul nostru de vedere, pentru a înţelege cu adevărat medicina, corpul uman poate fi studiat doar în dinamica sa. În momentul în care studiezi o anumită parte a corpului uman, în special anatomia, poţi spune că este o materie statică. Însă, pentru a înţelege mușchii, trebuie înţeles modul în care se realizeză mișcarea. În cazul în care discutăm despre o anumită patologie, putem înţelege mult mai ușor evoluţia bolii dacă avem un context vizual. Paragrafele lungi din cărţi și tratate sunt excelente, însă până la un anumit punct.
Cum poate fi utilizată platforma BioMap?
Platforma poate fi accesată de pe orice dispozitiv conectat la internet pe app.biomap.ro. În cazul dispozitivelor iPhone și Android, există aplicaţii dedicate pe Appstore, respectiv Google Play. Am avut foarte mari emoţii în momentul lansării, în data de 25 august, pentru că aplicaţiile încă nu se actualizaseră la Apple și Google, astfel că modelele nu se încărcau.

VM 37, p.8-9 -3Fiind vorba despre tehnologie 3D, dispozitivul pe care rulează platforma trebuie să aibă minimum de performanţă decentă, însă noi lucrăm constant la optimizare.
Cum se pot accesa materialele disponibile?
Există un sistem de abonamente. Platforma oferă patru modele gratuite tuturor utilizatorilor, pentru ca toată lumea să vadă cum funcţionează aplicaţia. Mai departe, există două planuri: Basic (doar anatomie) și Pro, care include absolut toate modelele 3D de pe platformă, oferind inclusiv acces la fiziologie, patologie și intervenţii.

Uniţi de un joc video

Cum s-a format echipa fondatoare a proiectului?
Echipa fondatoare a început cu foarte mult timp în urmă, în februarie 2014, cu un student la medicină în anul IV, adică eu, un elev de clasa a 12-a, respectiv fratele meu, și un pilot indian, un prieten cunoscut prin intermediul unui joc video, care se înscrisese la facultatea de inginerie din Calcutta.

VM 37, p.8-9 -4
Mihai și Dragoș Voinea

Cu resurse puţine, am pus bazele primei platforme de pregătire online pentru admiterea la medicină, Grile-Admitere.ro. Apoi am creat, în 2015, Grile-Rezidentiat.ro, în prezent cea mai utilizată platformă din România pentru examenul naţional de rezidenţiat, cu peste 27.000 de utilizatori și peste jumătate de milion de teste rezolvate. Ulterior am pus bazele unui business în IT, care ne-a permis să ne dezvoltăm mult mai rapid echipa și să atragem persoane talentate. În 2018 ne-am extins și în lumea juridică, printr-un partener avocat.
Cum a luat naștere BioMap?
Ideea BioMap a venit la finalul anului 2018, discutând cu o companie din New York care activează strict în Statele Unite. Având o viziune frumoasă pentru lumea medicală din România și văzând lipsurile educaţiei de aici, am decis să achiziţionăm licenţa modelelor 3D și să facem un „revamp” integral pentru piaţa locală, adică o restructurare. Având o experienţă de cinci ani în acest mix fantastic de IT, medicină și educaţie, proiectul s-a potrivit ca o mănușă. Întreaga noastră echipă de 12 oameni și câţiva translatori independenţi s-au dedicat 110% lansării BioMap în timp util, iar după patru luni de efort am avut o variantă beta, pe care am prezentat-o în cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie din Craiova. Am sortat modelele pe categorii, am colaborat cu un expert UX/UI pentru a crea o experienţă a utilizatorului cât mai plăcută, am creat modulul bilingv, am adăugat descrieri în limba română și engleză, am creat funcţia de prezentări virtuale personalizate și secţiunea de comunitate.
Care au fost principalele piedici întâmpinate?
Costurile imense necesare dezvoltării aplicaţiei și achiziţionării licenţei au reprezentat principala piedică, precum și dificultăţile de ordin tehnic. Am folosit o nouă tehnologie hibridă și a trebuit să rezolvăm contracronometru anumite probleme apărute pe parcurs. Nu am avut sprijin extern, capitalul fiind 100% românesc.

Feedbackul, esenţial în funcţionarea platformei

Aţi creat și alte platforme educaţionale. Cum v-a ajutat experienţa dobândită în cadrul proiectelor anterioare?
Având un background medical și neavând studii economice sau de business, a trebuit să învăţăm totul prin încercare și eroare. A trebuit să învăţăm constant, încă o facem. Spre exemplu, de aproape doi ani, eu îmi dedic un weekend pe lună unei formări sau unui curs care să mă ajute în această epopee numită business. Fără platformele educaţionale pe care le-am dezvoltat în trecut nu am fi ajuns în acest punct – au fost un element vital în evoluţia companiei, nu doar a noastră, ca fondatori sau echipă. Am plecat de la o bază de 50.000 de utilizatori, în total, pe celelalte platforme, iar experienţa gestionării unei baze de date atât de mari a fost vitală.
Câţi utilizatori are platforma și care este feedbackul acestora?
În acest moment (n.r: 31 august) ne apropiem de 10.000 de utilizatori pe BioMap. Este incredibil, pentru că nu ne-am gândit niciun moment că platforma va avea un succes atât de mare, atât de rapid. Primul feedback l-am primit încă de la prezentarea în cadrul UMF Craiova și a fost unul pozitiv. Inclusiv prof. dr. Cristian Gheonea, decanul facultăţii, ne-a spus că trebuie să ascultăm atent feedbackul studenţilor, medicilor sau profesorilor, pentru că reacţia lor este esenţială. Am avut, de asemenea, 700 de persoane care au utilizat varianta beta, iar perioada mai-august a fost dedicată implementării feedbackului obţinut și noilor funcţionalităţi. În prezent, aproape 100% din feedback este pozitiv. Dincolo de feedbackul excelent primit din partea comunităţii medicale (propuneri de colaborare, parteneriate cu clinici sau doar reacţii pozitive de la elevi, studenţi, medici), am avut chiar și un scriitor de romane poliţiste care ne-a scris pe e-mail că folosește BioMap pentru cercetări (romanul fiind despre un medic legist). O altă studentă ne-a spus că a folosit BioMap pentru licenţa în psihologie.

Gânduri pentru viitor

Ce îmbunătăţiri veţi aduce platformei?
Vom mări viteza de încărcare a modelelor 3D prin optimizare. E o diferenţă destul de mare între anatomia pe regiuni, de exemplu „cap și gât”, care are mii de elemente individuale, și „infarct”. În mod normal, durează între una și șapte secunde să se încarce orice model, însă ne dorim ca și dispozitivele mai puţin performante să poată procesa mai ușor 3D-ul. Legat de îmbunătăţirile din platformă, aici vom aduce modificări minime la partea de prezentări, vom adăuga opţiunea de a putea dărui cuiva un abonament pe BioMap, vom crea un modul pentru clinici și universităţi și vom solicita în continuare feedback de la utilizatori. Săptămâna viitoare vom merge la New York, unde vom discuta inclusiv despre posibilitatea implementării unei realităţi augmentate cu echipa de acolo.
Ce planuri aveţi?
În viitorul apropiat ne vom concentra pe poziţionare și dezvoltare. Vom deschide dialoguri cu universităţi de medicină și farmacie pentru a propune implementarea BioMap pentru studenţi. Vom face același lucru și pentru diferite clinici și cabinete medicale. În următorii ani, ţinta este ca BioMap să devină o piesă-cheie în educaţia medicală din România. Legat de extinderea proiectului la nivel internaţional, am iniţiat deja discuţiile cu o universitate de medicină din Kiev, Ucraina. De asemenea, avem în discuţie o posibilă lansare pe piaţa din India.

Principalele funcţionalităţi ale BioMap includ:

■ vizualizarea corpului uman în 3D, până la nivel de celulă;
■ noţiuni de anatomie, fiziologie, patologie, intervenţii;
■ animaţii și prezentări interactive (predefinite pentru a înţelege mai ușor);
■ „disecţia” virtuală cu un singur clic (se pot ascunde straturi anatomice);
■ adăugarea de notiţe;
■ editarea și salvarea modelelor (utilizatorul poate manipula imaginea 3D și o poate salva în contul său);
■ prezentări virtuale personalizate (utile pentru profesori universitari, medici sau chiar pentru studenţi);
■ secţiunea comunităţii, unde utilizatorii „distribuie” și lasă recenzii pentru prezentările virtuale personalizate;
■ mod nocturn (pentru studiu în timpul nopţii);
■ două limbi: engleză și română;
■ descrieri detaliate pentru fiecare element anatomic sau model 3D.

ANATOMIA VIITORULUI

Într-o lume care se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologia modernă, studiul anatomiei se aliniază la standardele actuale, în prezent existând numeroase instrumente fascinante pe care studenţii la Medicină le pot utiliza în acest sens. Alături de platformele inovatoare, precum BioMap, care oferă posibilitatea utilizatorilor de a vizualiza tridimensional corpul uman până la nivel de celulă, treptat, sunt introduse în domeniul medical diferite tehnici de realitate virtuală sau augmentată, care dezvăluie noi perspective ale corpului uman, cu potenţial inestimabil.
Deși în România majoritatea studenţilor la Medicină trec în primii ani prin emoţiile asociate examinării faimoaselor cadavre din sala de disecţii, numeroase universităţi au renunţat deja la acest „ritual de trecere”, preferând să utilizeze mese virtuale de disecţie. Un exemplu în acest sens este Las Vegas School of Medicine, din cadrul Universităţii din Nevada, unde studenţii fac disecţii pe cadavre virtuale, prin intermediul unor tablete speciale cu touch screen, potrivit unui articol publicat în National Geographic. „Pentru a construi un laborator de cadavre care să întrunească regulile de siguranţă și normele de sănătate guvernamentale, sunt necesare costuri de aproximativ 10 milioane de dolari. (...) O tabletă de tip Sectra costă aproximativ 70.000 de dolari”, susţine Jeffrey Fahl, directorul departamentului de anatomie din cadrul Universităţii Nevada. Astfel, factorul financiar ar putea fi un argument pentru alegerea opţiunilor moderne de predare în cadrul pregătirii medicale de bază. În plus, dispozitivele electronice sunt mai puţin toxice în comparaţie cu tehnicile clasice de conservare a cadavrelor, care necesită utilizarea de formaldehidă.

Avantajele disecţiei virtuale

Masa Anatomage furnizează unul dintre cele mai avansate sisteme de vizualizare tridimensională a anatomiei, aceasta fiind utilizată deja în anumite facultăţi de medicină. Conform paginii web oficiale a dispozitivului, Anatomage permite explorarea și înţelegerea anatomiei umane dincolo de limitările studiului clasic pe cadavre.
Această masă computerizată le permite studenţilor să interacţioneze cu organisme virtuale tinere, bine conservate, oferindu-le claritate excepţională și detalii precise, care atrag atenţia viitorilor medici. În acest context, există deja numeroase studii care au evaluat eficacitatea implementării unor astfel de dispozitive în educaţia medicală.
VM 37, p.8-9 -5Majoritatea acestor studii au concluzionat că utilizarea dispozitivelor moderne în studiul anatomiei asociază rezultate mai bune la evaluările periodice și complianţă crescută, studenţii fiind captivaţi de aceste instrumente.
Un grup de cercetători de la Ewha Womans University din Seul, Coreea de Sud, a evaluat impactul aplicaţiilor de tip atlas tridimensional asupra înţelegerii anatomiei de către studenţii la medicină. Rezultatele studiului au fost publicate anul acesta în Anatomy & Cell Biology Journal.
Pentru a evalua cunoștinţele studenţilor, cercetătorii au utilizat un test cu noţiuni clasice de anatomie. Conform autorilor studiului, atlasele tridimensionale sunt utile în special în identificarea rapidă a structurilor anatomice, acestea fiind preferate de studenţi.
Un alt studiu, realizat în cadrul Vialba Medical School din Milano, concluzionează că studenţii consideră că resursele multimedia, disecţiile virtuale și modelele anatomice tridimensionale sunt extrem de utile în studiul anatomiei, acestea având un impact pozitiv asupra integrării soluţiilor inovatoare ale viitorului în peisajul metodelor tradiţionale.

1. https://www.nationalgeographic.com/science/2018/12/digital-cadavers-are-replacing-real-ones-but-should-they-future-medicine/
2. www.anatomage.com
3. Park S., Kim Y, Shin J.A. The impacts of three-dimensional anatomical atlas on learning anatomy. Anat Cell Biol. 2019;52(1):76-81. doi:10.5115/acb.2019.52.1.76
4. Vertemati M., Rizzetto F., Vezzulli F., Sampogna G., Cassin S., Cenzato F., Elli M. Teaching anatomy in a modern medical course: an integrated approach at Vialba Medical School in Milan https://doi.org/10.15694/mep.2018.0000019.1

Etichete: BioMap Dr. Mihai Voinea

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC