Ar fi util ca medicii de familie să recomande un stil de viață activ, iar ca România să ofere oportunități de valorizare a seniorilor. Vorbim fie de voluntariat (cum facem noi prin proiectul Generații), fie de o legislație care să încurajeze oferirea de joburi de câteva ore pe zi sau pe săptămână pentru cei peste 60 de ani.  (Mugurel Mărgărit)

Absolvent al Facultății de Jurnalism, cu un master în Politici Publice, Mugurel Mărgărit lucrează în mediul neguvernamental din anul 2000 și și-a dedicat cariera dezvoltării spiritului civic, îmbunătățirii vizibilității sectorului nonprofit și reducerii inechităților ce se manifestă în societatea românească. 

Prin pozițiile pe care le-a ocupat în sectorul asociativ, Mugurel a coordonat mai multe proiecte de asistență și finanțare, care i-au permis să cunoască în mod direct organizații ce activează în toată țara și să se inspire din experiențele lor.

A încercat, astfel, să înțeleagă cât mai bine problematica organizațiilor neguvernamentale, urmând o serie de cursuri de specialitate și menținând în permanență dialogul cu cei implicați în soluționarea diverselor probleme sociale identificate la nivelul beneficiarilor organizațiilor cu care a lucrat.

În cadrul Fundației Regale Margareta a României a coordonat programe durabile de asistență socială, precum Fondul Special pentru Copii și Tinere Talente. 

Din 2010 asigură continuitatea, sustenabilitatea și dezvoltarea programelor fundației ca director executiv, prin bunele relații cu partenerii și cu colegii. Își dorește să îmbunătățească zi de zi calitatea vieții beneficiarilor proiectelor fundației și crede cu tărie în promovarea talentelor și valorilor autentice.

Construim punți de comunicare între generații
 

Vorbiți-ne un pic despre cum funcționează Fundația Regală, ce își propune, ce acțiuni întreprinde, cu ce rezultate și câte persoane deservește.

În acțiunile noastre suntem ghidați de misiunea pe care ne-am asumat-o și de valorile pe care le împărtășim. Proiectele noastre se bazează pe schimbul de experiență, pe oferirea instrumentelor pentru construirea de organizații locale solide și pe dezvoltarea activităților intergeneraționale.

Construim punți de comunicare între generații și încurajăm sprijinul reciproc între copii, tineri și vârstnici, bazat pe voluntariat. Abordarea intergenerațională are la bază convingerea că fiecare persoană, indiferent de vârstă, reprezintă o resursă pentru comunitate, iar valorificarea potențialului tuturor membrilor comunității, interacțiunea și dialogul între generații sunt premisele esențiale pentru construirea unei comunități puternice.

Strategia de acțiune a fundației are două direcții majore, menite să promoveze și îmbunătățească abordarea intergenerațională: 

• oferirea către liderii din comunități a instrumentelor necesare pentru dezvoltarea de acțiuni intergeneraționale durabile în sprijinul copiilor, tinerilor și seniorilor.

Identificăm organizațiile sau indivizii care acționează în comunitate și care au inițiat activități în sprijinul acesteia (centre after-school, școli, activități periodice cu copii sau seniori) și îi sprijinim oferindu-le: metodologia intergenerațională, instruire în management al voluntarilor, strângere de fonduri, dezvoltare organizațională și un grant, care să-i susțină în implementarea noilor activități. 

• inovare prin testarea și implementarea de noi activități intergeneraționale în cadrul proiectelor proprii. Modelele de succes vor fi apoi oferite mai departe liderilor din comunități.

În proiectele proprii, inițiem activități intergeneraționale cât mai diverse și testăm impactul acestora asupra tuturor celor implicați, facilitatea în implementare sau disponibilitatea generațiilor pentru a se ajuta reciproc. Trecem dincolo de propria noastră metodologie pentru a o îmbunătăți și a o îmbogăți cu noi activități și abordări, în spiritul incluziunii și valorizării tuturor celor implicați.

Anul trecut am îmbunătățit viața a peste 5.700 de copii, tineri și seniori.

Provocări

Provocarea principală este legată de schimbarea mentalităților și percepțiilor, lupta cu prejudecățile și obiceiurile împământenite.

Care este „tabloul” vârstei a treia în România?

„Tabloul” este dominat de nuanțe de gri cu mici pete de culoare, ce simbolizează speranța și potențialul.

Seniorii din România au nevoie de un rol în societatea noastră. Se confruntă cu singurătatea și greutățile vârstei, cu problemele medicale și cu izolarea. Cu o populație de seniori de peste 3,7 milioane, România nu-și poate permite să ignore potențialul acestor oameni, valoarea lor și aportul pe care încă îl mai pot aduce în comunitățile în care trăiesc. De aceea, programele noastre urmăresc sprijinirea îmbătrânirii active cu o multitudine de beneficii pentru toți cei implicați.

Care sunt marile provocări cu care v-ați confruntat de-a lungul timpului și/sau cu care vă confruntați și cum s-au rezolvat ele (în cazul în care au putut fi rezolvate)?

Provocarea principală este legată de schimbarea mentalităților și percepțiilor, lupta cu prejudecățile și obiceiurile împământenite. Pentru noi seniorii înseamnă valoare și potențial de a sprijini și dezvolta comunități. E greu să explici asta, dar reușim pentru că avem atâtea proiecte dezvoltate pe care le arătăm tuturor celor care doresc să facă o schimbare. Pentru noi, problemele seniorilor sau ale copiilor sunt problemele noastre și ne considerăm responsabili să le îndreptăm. O viziune a responsabilității fiecărui individ față de generațiile viitoare. Într-o societate în dezvoltare, spiritul civic este abia la început, dar din fericire sunt mii de oameni care înțeleg și ne sprijină proiectele prin acțiuni de voluntariat, donații sau sponsorizări. Sunt schimbări pozitive ce s-au produs în mulți ani și în care am crezut și credem cu încăpățânare.

Din experiența dvs., cât de bine colaborează sectoarele de asistență medicală și de asistență socială, care credeți că sunt nevoile din acest punct de vedere și ce s-ar putea face pentru a fluidiza această colaborare, spre binele persoanelor vârstnice, dar și al celor care oferă astfel de servicii și, în final, spre binele societății și, poate, și al Economiei. 

Din păcate, această colaborare este extrem de limitată sau lipsește cu desăvârșire. Este adesea punctuală, pentru anumite cazuri sau legată de proiecte mai ample și delimitate în timp. Natura sectorului neguvernamental, încă foarte tânăr, pune adesea accentul pe rezolvarea unor situații de urgență. Planurile de intervenție în cazul unui beneficiar se opresc, de cele mai multe ori, la nivelul serviciilor oferite de organizația care întocmește planul și nu vizează și aspecte din afara sferei sale de competențe.

Noi avem colaborări cu instituții din sfera medicală pentru o parte dintre cei pe care îi sprijinim, dar realitatea este că ele sunt folosite pentru urgențe, și nu pentru a urmări situația unui copil sau a unui senior pentru o perioadă mai îndelungată de timp.

Vedem foarte ușor îmbunătățirea situației generale a unui senior care se implică în lucrul cu copiii. Este mai activ, mai hotărât, mai împlinit și mai vesel. În final, mai sănătos pe termen lung. Asta înseamnă o cheltuială mai mică pentru sistemul de sănătate. Când ajungem la cifre mari de mii și zeci de mii de seniori activi, impactul asupra bugetului României poate fi considerabil.

Ar fi util ca medicii de familie să recomande un stil de viață activ, iar ca România să ofere oportunități de valorizare a seniorilor. Vorbim fie de voluntariat (cum facem noi prin proiectul Generații), fie de o legislație care să încurajeze oferirea de joburi de câteva ore pe zi sau pe săptămână pentru cei peste 60 de ani.

Despre Fundația Regală Margareta a României 

Mai multe informații despre conferință sunt disponibile aici