În România, tulburările de spectru autist (TSA) rămân o realitate prea puțin înțeleasă și aproape deloc sprijinită. În lipsa unei statistici oficiale sau a unui registru național, numărul românilor cu tulburări de spectru autist e greu de calculat exact, se menționează într-un comunicat de presă transmis redacției. 

Diferite estimări globale vorbesc însă despre un procentaj cuprins între 1% și 3,2% din populație, ceea ce ar însemna între 190.000 și 600.000 de persoane pe plan local. Nevoile de îngrijire, educație, servicii dedicate de sănătate și integrare în societate sunt uriașe, în timp ce sprijinul este limitat sau chiar inexistent. 

Pentru a susține persoanele afectate de tulburări de spectru autist și familiile lor, Allianz-Țiriac investește 1 milion de euro în acest campus, un ecosistem integrat de sprijin pentru tinerii cu autism construit de Asociația NIA Neurodiversity Academy.

Românii recunosc că nu sunt familiarizați cu TSA, dar cei mai mulți înțeleg că persoanele cu un astfel de diagnostic nu primesc sprijin suficient nici din partea statului, nici din partea societății, se mai arată în comunicat. 

Percepțiile despre autism în România

Doar 2% dintre români cred că persoanele cu tulburări de spectru autist beneficiază de susținere și servicii adecvate pentru o viață independentă, arată un sondaj realizat recent, pentru a înțelege mai bine peisajul și percepțiile despre autism în România. 

În schimb, peste 35% cred că sprijinul este limitat, iar aproximativ 23% consideră că sprijinul este aproape inexistent și, dacă există, tot atâția sunt de părere că este insuficient. În total, aproximativ 82% indică astfel lipsa de sprijin pentru persoanele cu TSA. 

Aproximativ 4 din 10 români cunosc sau au întâlnit pe cineva cu un astfel de diagnostic, în timp ce pentru 11% acest diagnostic există în cercul apropiat de cunoștințe, iar aproape 10% au un caz în familie. La pol opus, numai 3 din 10 respondenți spun că nu au interacționat niciodată până acum cu o persoană cu autism. 

Cu toate acestea, peste 53% dintre români recunosc faptul că știu foarte puțin sau deloc despre TSA, iar o parte semnificativă (77%) fac confuzii privind cauzele și manifestările autismului, mai arată sondajul realizat online. Acesta a fost realizat în august 2025, la nivel național, pe un eșantion total de 1.002 respondenți din România, dintre care 50,5% femei, preponderent cu vârsta între 18 și 44 de ani (49%) și cu venituri peste 4.000 de lei (58%).

Mulți români cred încă în mituri false despre autism

În România, tulburările de spectru autist se confruntă mai puțin cu un diagnostic medical și mai mult cu un diagnostic social. Cei mai mulți români continuă să creadă în mituri false, precum ideea că autismul este o boală care se tratează cu sprijin adecvat (35,5%) sau că persoanele cu autism nu pot avea o viață independentă (36,2%), potrivit aceluiași comunicat de presă. 

În același timp, 2 din 10 respondenți cred că autismul este ușor de recunoscut vizual, iar 16% indică autismul ca fiind un fenomen „nou”, apărut în ultimele decenii. Procente mai mici din populație, dar deloc neglijabile, cred unele mituri și mai periculoase, precum ideea că autismul este cauzat de vaccinuri (8,7%), că autismul este o consecință a alimentației sau expunerii la ecrane (6,6%) sau că persoanele cu autism nu pot merge la școală, nu pot lucra și nu pot avea prieteni (9,9%).

Persoanele cu TSA nu sunt înțelese și acceptate în societate 

Românii sunt de acord că persoanele cu TSA nu sunt înțelese și acceptate în societate (68%), au cheltuieli foarte mari cu terapiile și tratamentele necesare (66,8%) și depind în mare măsură de altcineva, neavând șanse reale la o viață independentă (62,5%), mai arată sondajul. 

Dependența de familie și perspectivele limitate de dezvoltare și evoluție normală cresc totodată riscul de excluziune socială și de sărăcie. Cele mai mari nevoi de sprijin ar fi accesul la servicii gratuite de terapie și recuperare, consideră 67% dintre respondenți, urmate de acces la educație adaptată (62%), diagnostic și tratamente timpurii (50,5%), sprijin pentru tranziția la viața de adult (47,9%) și pentru angajare (43,3%). 

Soluție integrată, scalabilă pentru susținerea tinerilor cu TSA

Pentru a răspunde nevoilor stringente ale tinerilor cu tulburări de spectru autist, Asociația NIA Neurodiversity Academy a creat Campus Lumya. Acesta este un ecosistem complet de suport construit lângă București, cu ajutorul investiției de 1 milion de euro din partea furnizorului de servicii financiare și asigurări menționat mai sus. 

„Ca mamă a unui tânăr cu autism, am trăit zi de zi provocarea de a-i oferi sprijinul și mediul de care avea nevoie și de a gestiona toate situațiile neprevăzute care apăreau în viața noastră. Când a ajuns la adolescență, soluțiile și așa puține au dispărut aproape complet. Realitatea crudă este că, după vârsta de 13-14 ani, în România există un gol uriaș de servicii pentru acești tineri. Fără acces la centre și servicii integrate de sănătate, educație și sociale, familiile trăiesc între hârtii, liste de așteptare, comisii, cabinete și uși închise după majorat, iar între timp, tinerii rămân pe dinafară. Am refuzat să mă resemnez sau să cedez în fața acestor realități cu care se confruntă zeci sau chiar sute de mii de familii și astfel a prins viață Campusul Lumya, un loc unde, cu implicare, viziune și sprijin construim viitor și oferim șanse la o viață independentă pentru persoanele cu autism”, spune Steluța Moisescu, fondatoare și președinta Asociației NIA Neurodiversity Academy, organizația care a dezvoltat acest campus. 

400 de persoane vor fi sprijinite, lunar 

Campus este un centru multifuncțional care urmărește să ofere persoanelor cu autism și familiilor acestora serviciile de care au nevoie pentru o viață normală, adaptată nevoilor lor, și să creeze oportunități de integrare socială și economică. 

Astfel, tinerii cu TSA pot beneficia de sprijin personalizat prin servicii terapeutice și medicale specializate, educație profesională adaptată și ateliere vocaționale, programe de dezvoltare și de integrare pe piața muncii, precum și de locuire asistată în zona rezidențială integrată în campus. 

Numai în primele două faze de dezvoltare, campusul va sprijini direct cel puțin 400 de persoane în fiecare lună, ceea ce înseamnă câteva mii de beneficiari anual, cu scopul de a crește calitatea vieții acestora, de a crește șansele lor de integrare și a contribui astfel la oportunitățile pentru o viață independentă.