Plecați amândoi de pe meleagurile unduitoare ale Moldovei, George Enescu (1881-1955) și Theodor Pallady (1871-1956) aveau să își desăvârșească destinul și să cunoască gloria pe drumuri care i-au legat de București și Paris, pe care uneori le-au parcurs în sensuri diferite. Toamna aceasta stă, la noi, sub semnul celor doi mai creatori, în contextul unor evenimente culturale de mare anvergură, cu răsunet internațional. 

Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, desfășu­rată între 24 august și 21 septembrie la București, dar cu extensii importante și în alte orașe din țară, chiar și la Chișinău, a adus cu sine și multe evenimente conexe, disponibile publicului pentru o perioadă mai îndelungată de timp. Au fost evenimente menite să prelungească prezența maestrului și reflecția asupra vieții și carierei sale de excepție. Organizat sub genericul „Aniversări/Celebrations”, festivalul a marcat în primul rând împlinirea a șapte decenii de când Enescu își doarme somnul de veci în cimitirul Père Lachaise din Paris. 

Jaloane temporale și ideologice

Pornind de la această comemorare, și luând ca puncte de reper cele două conflagrații mondiale și instaurarea comunismului în țările Europei de Est, ediția de toamnă a Art Safari ne invită, între 5 septembrie și 14 decembrie a.c., să parcurgem expoziția „Enescu și Minotaurul”, ce reflectă modul în care aceste jaloane temporale și ideologice au schimbat traiectoria personală și profesională a marelui muzician. 

Concepută în cadrul primului parteneriat cu ARTEXIM – organizatorul festivalului –, manifestarea prezintă, prin intermediul lucrărilor de artă, a fotografiilor, dar și a obiectelor personale și a documentelor de arhivă, o perspectivă specială, atât vizuală, cât și simbolică, asupra existenței lui George Enescu, precum și asupra poziției sale în cadrul memoriei culturale naționale și universale. 

Relația maestrului cu celelalte forme de expresie artistică, dincolo de muzica ce i-a fost crez și rațiune de a exista, este reflectată în cadrul unei alte expoziții speciale organizate, tot în parteneriat cu ARTEXIM, dar și cu Muzeul Național „George Enescu”, de Muzeul Municipiului București. De această dată vom vedea care a fost poziția lui Enescu în cadrul societății românești ante- și interbelice, dar și dimensiunea recunoașterii sale internaționale. 

În același timp, expoziția intitulată „George Enescu și Universul Artelor”, deschisă pentru public la Palatul Suțu până la 19 octombrie a.c., oferă și o secțiune dedicată modului în care Enescu a fost imortalizat de-a lungul timpului în lucrări de artă vizuală (pictură, sculptură, grafică ori fotografie) aflate în patrimoniul Pinacotecii București și al Muzeului Național „George Enescu”. 

Dialogul dintre pictori

Revenind la Art Safari, ediția curentă ne poartă prin imaginație și în capitala franceză, în cadrul expoziției „Paris Pallady”, un concept curatorial semnat de Maria Munteanu și Erwin Kessler. Universul creativ al pictorului român, care și-a început pregătirea universitară în inginerie la Dresda, dar și-a găsit vocația și menirea în pictură la Paris, este explorat și interpretat de această dată tocmai din perspectiva influenței pe care atmosfera Orașului Luminilor a exercitat-o asupra lucrărilor sale, asupra modului său de exprimare vizuală, în toată cariera sa artistică.

În plus, datorită parteneriatului cu Musée de l’Orangerie (Paris) și Musée Henri Matisse – Département du Nord (Le Cateau-Cambrésis), expoziția pune în dialog creația de influență franceză a artistului român cu cea a prietenului său din tinerețe Henri Matisse, care i-a fost coleg în perioada formării în atelierul lui Gustave Moreau, pentru a creiona și mai bine limbajul artistic și mijloacele de expresie ale celor doi pictori.