Pentru unul din patru români, sărbătoarea de 1 Mai reprezintă, în primul rând, o zi dedicată grătarelor și socializării, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. Grătarul este, de cele mai multe ori, o activitate de familie (69%) și se organizează, de regulă, în curtea de acasă (50%).

Elementele esențiale ale unui grătar reușit sunt micii (71%), berea (62%), relaxarea în aer liber (50%), râsetele și glumele (48%) și muzica (43%).

Ce cred tinerii despre Ziua Muncii 

Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, un sfert dintre românii din mediul urban consideră sărbătoarea de 1 Mai în primul rând o zi dedicată grătarelor și socializării (24%), în special tinerii cu vârste între 25-34 de ani (29%).

De asemenea, în topul semnificațiilor zilei de 1 Mai pentru români se află și ziua liberă pentru relaxare (35%) și tradiția românească autentică (26%).

În ceea ce privește semnificațiile grătarului pentru români, acesta este văzut în principal ca o activitate de relaxare în aer liber (34%), o oportunitate de socializare cu cei dragi (26%) și un mod plăcut de a petrece timpul în weekend sau vacanță (26%).

Astfel că, de la un grătar reușit nu trebuie să lipsească micii (71%), berea (62%), relaxarea în aer liber (50%), râsetele și glumele (48%) și muzica (43%). O analiză mai detaliată arată că muzica la grătar este mult mai importantă pentru tinerii din generația Z cu vârste cuprinse înte 18-24 de ani (51% comparativ cu 43% total eșantion). 

Românii preferă să încingă grătarul în curtea proprie (50%) sau în natură, la iarbă verde, în pădure sau la munte (37%), iar majoritatea îl organizează alături de familie (69%) sau prieteni (37%).

„Grătarul nu este doar despre mâncare, ci despre comunitate, relaxare și libertate. Într-o lume în care conexiunile autentice sunt tot mai importante, 1 Mai le oferă românilor șansa de a se aduna alături de familie și prieteni, într-un cadru relaxant. Astfel, micii și berea, vedetele grătarului, nu sunt doar ingrediente, ci simboluri ale autenticității și ale legăturii cu tradițiile noastre”, a declarat Marius Luican, director general la Reveal Marketing Research.

Voia bună și tradiția românească

Principalele alimente consumate la grătar sunt micii (81%), ceafa de porc (64%), pieptul sau pulpele de pui (55%), cârnații (54%), frigăruile (42%) și legumele – ardei, dovlecei, ciuperci etc. (39%).

În funcție de gen, bărbații preferă într-o măsură semnificativ mai mare micii (86% față de 76% la femei) și cârnații (58% față de 50% la femei), în timp ce femeile optează mai des pentru pieptul sau pulpele de pui (58% față de 50% la bărbați) și legumele la grătar (43% față de 36% la bărbați).

Principalele băuturi consumate la grătar sunt berea (74%), berea cu arome sau cidrul (24%), vinul roșu (19%) și vinul alb (18%). În funcție de vârstă și gen, berea este preferată într-o măsură semnificativ mai mare de bărbați (82% față de 62% la femei) și de persoanele cu vârste peste 55 de ani (89%). Pe de altă parte, berea cu arome și cidrul sunt mai apreciate de femei (31% față de 16% la bărbați) și de tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani (37%).

Metodologie

Studiul s-a desfăşurat online în perioada 16 – 23 aprilie 2025 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eșantionului a fost de 1.015 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.