Potrivit unui studiu prezentat recent la al cel de-al 22-lea Congres European de Endocrinologie, pacienții cu inflamație de natură autoimună a glandei tiroide ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta anxietate.
În ultimele șase luni, am trăit cu toţii într-o micro-eră a anxietăţii. Din primele zile ale pandemiei, anxietatea nu a fost doar răspunsul instinctiv al întregii omeniri la un pericol invizibil și imprevizibil, ci și o unealtă.
Un raport CDC arată că simptomele anxietăţii sunt de trei ori mai prevalente, iar cele ale depresiei – de patru ori, faţă de acum un an.
Am observat o abundenţă de detalii în presă și social media a căror importanţă îmi scapă. Amănunte, altfel doar de circumstanţă, sunt imediat urmate de un „aha!” colectiv, de suprainterpretare.
Medicii din mai multe orașe din SUA au avut niveluri ridicate de anxietate și de epuizare emoțională, potrivit unei analize realizate de cercetătorii de la University of California, San Francisco,
Fenomenul autoizolării are consecinţe asupra creierului, din perspectivă funcţională și organică, arată studiile de specialitate.
Faptul că medicii trăiesc mai puţin decât media populaţiei generale pare un paradox. Cum se pot apăra medicii de riscurile dezechilibrante?
Sunt în floarea carierei și încă nu știu ce înseamnă să fii medic. O recunosc cu o măsură de rușine.
Din nou lipsesc reţetele verzi în București. Faptul în sine ţine probabil de vreo neglijenţă administrativă pe care un șef de birou întreprinzător o poate rezolva cu două, trei telefoane.
O cercetare publicată online la începutul lunii aprilie, în Annals of Internal Medicine, arată că în rândul personalului auxiliar din unitățile sanitare care îngrijesc pacienții cu COVID-19 există o prevalență sporită a anxietății, în comparație cu personalul medical.
Încă o lună de carantină, anunţată destul de brutal de președintele României, cu ton de manager supărat pe angajaţii care nu și-au îndeplinit targetul.
Cu siguranţă aţi auzit de scurta rugăciune a lui Reinhold Niebuhr, numită „a seninătăţii” și atât de preţuită pentru pragmatismul ei reformat.
DepreHUB, primul hub antidepresie din România, deschide o linie telefonică anti-anxietate, în contextul răspândirii infecției cu coronavirus la nivel național și al stării de îngrijorare generată în rândul populației.
În ultima vreme, a trebuit să vorbesc de mai multe ori despre anxietate. Într-una dintre aceste ocazii, librăria în care avea loc discuția, deși vastă, era neîncăpătoare; aerul devenise greu de respirat și propria mea anxietate socială, sub zecile de priviri ațintite spre vorbitori, devenise de-a dreptul clinică.
Ieri a avut loc în Capitală lansarea depreHUB, primul hub antidepresie din țara noastră, un proiect susținut de psihologul clinician Yolanda Crețescu și echipa sa de voluntari.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
