Newsflash
Internaționale

Studiu: Venirea verii nu va face ca virusul SARS-CoV-2 să dispară

de Florentina Ionescu - mai 14 2020
Studiu: Venirea verii nu va face ca virusul SARS-CoV-2 să dispară

Oamenii de știință și-au propus să afle ce factori au un impact direct asupra evoluției pandemiei de COVID-19. Ei au investigat atât condițiile meteorologice, cât și măsurile de sănătate publică din mai multe țări.

Autorii unui studiu recent, publicat în „Canadian Medical Association Journal”, au vrut să afle dacă măsurile de închidere a școlilor și alte intervenții făcute la nivel de sănătate publică au avut ca rezultat încetinirea răspândirii COVID-19, scrie medicalnewstoday.com.

covid-19-vara-temperaturi-ridicate

Cercetătorii au evaluat și factorii geografici și meteorologici, dorind să afle dacă aceștia joacă un rol în scurtarea pandemiei de COVID-19, iar printre factorii luați în considerare s-au aflat latitudinea, temperatura și umiditatea.

Autorii au descoperit, potrivit sursei citate, că „intervențiile de sănătate publică au fost puternic asociate cu reducerea răspândirii epidemiei”. Chiar și așa, un lucru surprinzător a fost că cercetătorii au conchis că răspândirea virusului SARS-CoV-2 nu a fost asociată cu temperatura din mediul înconjurător.

Perioada de expunere, luată în considerare

Pentru acest studiu recent, oamenii de știință s-au axat pe informațiile din zonele geopolitice cu focare documentate de COVID-19 într-o perioadă de 2 săptămâni separate. Cercetătorii au clasificat prima săptămână, adică 7-13 martie 2020, ca fiind perioada de expunere. Autorii au ținut cont de latitudine, temperatură, umiditate, închiderea școlilor, restricțiile impuse în privința adunărilor unui număr mare de oameni și măsurile de distanțare fizică. Apoi au măsurat creșterea numărului de cazuri de COVID-19 14 zile mai târziu, pentru a ține cont de perioada de incubație a virusului. Cercetătorii au analizat măsurătorile efectuate pentru săptămâna 21-27 martie 2020, cu alte cuvinte, au analizat variabilele relevante din timpul primei săptămâni și au măsurat cât de mult au influențat aceste variabile ratele de COVID-19, două săptămâni mai târziu.

Analiza complexă a factorilor

Potrivit autorilor studiului, intervalul ales de 14 zile reflectă „timpul presupus între transmiterea virusului SARS-CoV-2 și raportarea cazurilor confirmate de COVID-19”. Ei au realizat o analiză complexă, ținând cont de o paletă largă de variabile. În total, analiza a folosit datele obținute de la 144 de regiuni geopolitce, inclusiv de la 375.609 cazuri de COVID-19. Printre țări s-au aflat SUA, Australia, unele zone din Canada și țări din restul lumii, China fiind exclusă. Excluse au fost și Italia, Iran și Coreea de Sud.

Autorii au concluzionat că răspândirea epidemiei de COVID0-19 „nu a fost asociată cu latitudinea geografică, nici cu temperatura în timpul perioadei de expunere, cu 14 zile înainte”. Acest lucru a fost surprinzător pentru cercetători, întrucât ei credeau că temperatura îndeplinește un rol.

Unul dintre autorii studiului, dr. Peter Jüni, de la University of Toronto, Canada, a declarat:

„Noi am condus un studiu preliminar care a sugerat că atât latitudinea cât și temperatura ar putea juca un rol, dar când am repetat studiul în condiții mult mai riguroase, am obținut rezultate opuse”.

Oamenii de știință au mai cred că umiditatea relativă și absolută joacă un rol minor în răspândirea epidemiei, dar acest aspect „rămâne ipotetic”.

„Vara nu va face ca acest virus să dispară. Este important ca oamenii să știe asta. Pe de altă parte, cu cât au loc mai multe intervenții și măsuri de sănătate publică într-o zonă, cu atât mai mare va fi impactul în ceea ce privește încetinirea epidemiei. Aceste intervenții de sănătate publică sunt foarte importante, deoarece ele sunt singurul lucru care funcționează acum pentru a încetini epidemia”, a declarat un alt autor al studiului, prof. Dionne Gesink.


Notă autor:

Sursa foto: pixabay.com

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe