Potrivit raportului publicat de Observatorul Român de Sănătate, 51% dintre bolnavii cronici din România au răspuns că pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra îngrijirii medicale, iar afecțiunea lor s-a agravat în această perioadă.

De asemenea, studiul arată că trei sferturi (75%) dintre spitalele COVID-19 desemnate de fază II sau de suport au acreditări de categorii inferioare, ceea ce nu garantează obținerea celor mai bune rezultate în tratarea pacienților COVID-19.

„Numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar rămâne înjumătățită față de anul precedent”, atrage atenția Observatorul Român de Sănătate.

Institutul „Matei Balș” (spital COVID fază I) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București, se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.

„Un exemplu dramatic de scădere al activității este Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din București. Comparativ cu anul 2019, acesta înregistrează scăderi lunare ale activității de peste 95%, scăderi care se păstrează și în lunile recente. Acest spital este cel mai important centru pentru pacienții infectați cu HIV din România, dar și pentru alte boli cronice complicate precum hepatitele”, potrivit raportului.

Cu toate că a fost desemnat spital de fază II, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București a reușit să își păstreze activitatea la un nivel peste media națională din timpul pandemiei, înregistrând scăderi ale spitalizărilor de 30% în perioada iunie – august 2020.

Studiul mai accentuează faptul că reducerea spitalizărilor pe perioada stării de urgență a fost pronunțată, înregistrându-se cu 900 de pacienți mai puțini decât în perioada similară a anului precedent.

Spitalele non-COVID înregistrează și ele reduceri majore ale activității: scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași.

„Prin compararea activităților unui spital dedicat COVID-19 și a unui spital non-COVID din centrele universitare Cluj, Iași și Timișoara, se observă că nu există o corelație clară între dimensiunea variației activității spitalicești și încadrarea spitalului drept COVID sau non-COVID”, transmite Observatorul Român de Sănătate.