Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Sutien pentru screeningul cancerului mamar

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU vineri, 12 mai 2017

     Copiii sunt viitorul, zice un cântec vechi al lui Whitney Houston. De acord. Doar că nu știm exact cât de sănătos va fi viitorul atins de copiii de azi, dacă nu sunt suficient de activi și nu vor fi activi nici când vor crește mari. Într-un studiu publicat în Health Affairs, echipa centrului de prevenție globală a obezității de la Universitatea John Hopkins demonstrează, printr-un model propriu, cât de scump este sedentarismul în rândul copiilor. Mai exact, arată, matematic, cum prea puțină activitate fizică în rândul copiilor – acum și mai târziu – se va traduce în timp în atacuri de cord, diabet, cancer, și miliarde de dolari în cheltuieli evitabile cu îngrijirile medicale. Mai puțin de o treime din copii sunt „activi la un nivel sănătos” – concept definit prin 25 de minute de activitate fizică, înalt consumatoare de calorii, de trei ori pe săptămână. 25 de minute nici nu înseamnă așa de mult. Durează mai puțin decât un episod din „Sesame Street”. Însă numărul copiilor care reușesc să atingă acest obiectiv continuă să scadă. Echipa de la John Hopkins și colaboratorii de la centrul de supercomputere din Pittsburg (Universitatea Carnegie Mellon) au vrut să știe ce s-ar întâmpla în cazul în care copiii din Statele Unite ar face mai mult sport. Așa că au dezvoltat o simulare pe calculator numită Virtual Population for Obesity Prevention (VPOP), care servește ca laborator virtual ce permite testarea impactului diferitelor modificări în mediu sau comportamente asupra americanilor sau a anumitor segmente ale populației. Modelul simulează ce s-ar întâmpla cu ratele de supraponderabilitate și obezitate, cu diferiți parametri de sănătate, costurile medicale și productivitatea dacă activitatea fizică în rândul copiilor ar rămâne la nivelul actual sau ar crește. Astfel, dacă nimic nu se va schimba, peste 8 milioane de tineri ar ajunge să fie obezi sau supraponderali până la vârsta de 18 ani. Dacă ar crește de la 33% la 50%, proporția copiilor „activi la un nivel sănătos”, atunci numărul tinerilor obezi sau supraponderali ar scădea cu aproximativ 350.000 (4,2 procente), ceea ce ar economisi 8 miliarde de dolari în costuri medicale directe și 13,8 miliarde de dolari în costuri legate de productivitate an de an. Dacă 75% dintre copii ar atinge nivelul de „activi la un nivel sănătos”, SUA ar reuși să economisească până la 16,6 miliarde de dolari în costuri medicale directe și 23,6 miliarde de dolari în costuri de productivitate pierdută.

 

    Un elev de 18 ani din Mexic a câștigat zilele trecute locul întâi la Global Student Entrepreneur Award (GSEA) pentru că a inventat-o pe EVA, un sutien inteligent care poate ajuta la detectarea rapidă a cancerului mamar. Julian Rios Cantu spune că a fost inspirat de bătălia mamei lui cu boala, care, din cauza cancerului, a trebuit să apeleze la o dublă mastectomie. Sutienul, dezvoltat alături de trei prieteni ai săi, prin compania Higia Technologies, este echipat cu o rețea de 200 de biosenzori care cartografiază suprafața sânului și monitorizează temperatura, forma și greutatea, trimițând informațiile unei aplicații pe calculator. Conform adolescentului, dispozitivul a fost conceput în special pentru femeile cu predispoziție genetică la această afecțiune. „De ce un sutien? Pentru că îți permite să ai sânii în aceeași poziție. În plus, nu trebuie să fie purtat mai mult de o oră pe săptămână”, a explicat el într-un interviu acordat publicațieiEl Universal. Rios Cantu, student la inginerie în Monterrey, a demonstrat cum biosenzorii cartografiază suprafața sânului și pot determina conductivitatea termică prin zonele specifice. Mai multă căldură ar indica un flux sanguin mai bun, arătând implicit că acele vase sanguine „hrănesc” ceva, de regulă o anumită formă de cancer. În momentul în care apare o malformație a sânului sau o tumoră, atunci apare și supravascularizația. Cu cât e mai mare debitul sanguin, cu atât e crește și temperatura în regiune. Cantu a câștigat un premiu de 20.000 de dolari, depășind alți 13 antreprenori-elevi și studenți din întreaga lume. Premiul GSEA a fost acordat în cadrul unei ceremonii organizate la Frankfurt, în Germania.

 

    Cu un control mai bun al reprezentanților medicali, medicii ar prescrie mai multe generice. Când spitalele universitare au reușit să țină în frâu reprezentanții industriei farmaceutice, medicii au avut tendința de a prescrie mai puține medicamente de „marcă” și să folosească versiunile generice în schimb – a arătat un studiu publicat marți în JAMA. Rezultatele arată diferențe semnificative în comparație cu medicii angajați în spitale care nu au implementat protocoale menite să limiteze prezența reprezentanților medicali în spitale și relațiile lor cu medicii (cadouri, mese etc.). Studiul, citat de NPR, s-a concentrat pe 19 centre din cinci state care au restricționat vizitele reprezentanților medicali prin mai multe măsuri: limitarea propriu-zisă a accesului în spital, limitarea cadourilor pe care aceștia le puteau oferi medicilor și sancționarea celor care încălcau regulile. Echipa lui Larkin a comparat prescripțiile făcute de 2.126 de medici în aceste spitale universitare cu cele realizate de 24.593 de colegi cu profil similar, care însă n-au fost supuși restricțiilor de marketing. În total, echipa a examinat peste 16 milioane de rețete. Cercetătorii au găsit modificări semnificative în șase din opt clase de medicamente studiate și în nouă din cele 19 spitale. Politicile au fost implementate în diferite perioade între 2006 și 2011, dar modificările în prescrieri au început imediat și s-au întins pe durata a 12–36 de luni. În medie, cota de piață a medicamentelor de „marcă” scădea cu 1,67% acolo unde era implementată o politică de restricționare a marketingului farmaceutic. Cu cât erau mai stricte politicile, cu atât erau mai mari și aceste scăderi în cota de piață. Cercetarea realizată de Ian Larkin, profesor asistent de strategie la University of California (Los Angeles) și colegii săi a fost publicată într-o ediție specială pe care JAMA a dedicat-o conflictelor de interese în medicină, ce include și un punct de vedere privind rezultatele proiectului implementat de ProPublica: Dollars for Docs, un instrument care le permite pacienților să vadă de ce plăți a beneficiat medicul lor din partea companiilor farmaceutice și de dispozitive medicale.

 

    Aproximativ 300.000 de astmatici irlandezi nu își folosesc inhalatoarele așa cum ar trebui, ceea ce îi situează la risc mare de atacuri astmatice grave sau chiar deces, potrivit datelor recent publicate de Societatea irlandeză de astm, citate de The Independent. Până la 50 de irlandezi mor anual din cauza acestei afecțiuni, iar majoritatea acestor cazuri ar putea fi prevenite. Aproape jumătate de milion de irlandezi au fost diagnosticați cu astm, și o cincime din ei sunt copii. Pentru că jumătate din astmatici nu își folosesc inhalatoarele în mod corect, au un control deficitar asupra astmului, spune Averil Power, președintele Societății irlandeze de astm. „E motivul pentru care o dată la 26 de minute cineva ajunge la UPU cu un atac de astm grav”, a adăugat el pentru publicația citată.

 

     Cercetătorul de top în domeniul HIV/SIDA, Julio Montaner, se află printre cei cinci oameni de știință care au primit anul acesta premiul Killam. Distincția, căreia i se alătură un premiu în bani de 100.000 de dolari, onorează canadienii a căror muncă de cercetare (în științe biomedicale, inginerie sau științe socio-umane) a avut un impact deosebit pentru cetățenii din Canada și din întreaga lume. Ceremonia de premiere a câștigătorilor va avea loc în Ottawa la 30 mai. Medicul argentiniano-canadian conduce centrul de excelență în HIV/SIDA din British Columbia. A deschis drumul pentru terapia antiretrovirală înalt eficientă și a susținut strategia tratamentului ca prevenție. În prezent, Montaner lucrează cu OMS la dezvoltarea de strategii de prevenție pentru hepatitele virale.

 

    Un medic care a operat sute de pacienți în spitalele din Nottingham a fost diagnosticat cu HIV. Medicul a lucrat pentru trustul spitalelor universitare din Nottingham (NUH) între 2013 și 2015, într-o perioadă în care diagnosticul lui nu era încă unul cunoscut, scrie Nottingham Post. În prezent, trustul a anunțat că există un risc (mic) ca pacienții operați de medic să fi contractat la rândul lor virusul. NUH a scris unui număr de 223 de pacienți chemându-i să se testeze pentru HIV/SIDA. Spitalele vor organiza clinici de urgență, pentru a permite testarea rapidă a pacienților. NUH spune că circumstanțele în care virusul HIV poate să se transmită de la un profesionist în sănătate infectat la un pacient sunt limitate datorită procedurilor de prevenție implementate în spitale. Ca transmiterea să aibă loc, medicul ar fi trebuit să se fi rănit el însuși într-un instrument ascuțit sau un vârf de ac, iar sângele să fi ajuns în organismul pacientului sau pe o leziune.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.