Mai mulți angajați ai sistemului sanitar au derulat ilegal
studii clinice, încălcând în multiple feluri legislația în domeniu și
drepturile pacientului. Este ipoteza cu care operează în prezent procurorii
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și pentru care au
strâns probele necesare începerii urmăririi penale. Parchetul a anunțat zilele trecute
o anchetă penală de amploare vizând activități de dare și luare de mită, abuz
în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Dosarul s-a constituit pe baza unor sesizări primite de la
Serviciul Român de Informații. Procurorii și polițiștii au efectuat zilele
trecute 26 de percheziții la cabinetele unor medici aflate pe raza Capitalei și
a județelor Arad, Cluj, Constanța și Dolj, precum și la sediile și punctele de
lucru a celor cinci societăți comerciale cu profil medical care reprezentau
interesele sponsorilor. Totodată, au fost ridicate probe de la nu mai puțin de
31 de unități sanitare din 16 județe ale țării.
Dovezile strânse de procurori arată că mai mulți angajați din
sistemul sanitar desfășoară activități nelegale constând în derularea unor
studii clinice cu încălcarea prevederilor legislative în materie, fapte cu
potențial generator de riscuri în ceea ce privește autorizarea intrării pe
piață a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a pacienților.
Din cercetările efectuate a mai reieșit că un medic psihiatru de
la un spital din Arad, cadru didactic la universitatea din același oraș, a
cerut și a obținut sume de bani de la persoane interesate să figureze cu
internări în cadrul Secției de Psihiatrie, în vederea fundamentării unor dosare
de pensionare pe caz de boală. În realitate, acești pacienți nu sufereau de
afecțiuni psihice, majoritatea nu rămâneau internați în spital și nici nu urmau
tratamentul prescris. Ba mai mult, unora dintre pacienți le condiționa internările
fictive de participarea la studiile clinice pe care același medic le conducea.
De ce? Fiindcă suma cu care era retribuit medicul depindea de numărul de
pacienți înrolați.
Investigația Parchetului mai arată că, folosindu-și autoritatea
în relație cu aceștia, medicul psihiatru și-a constrâns rezidenții să
săvârșească la rândul lor astfel de ilegalități. Efectuau studii clinice fără
consimțământul informat al subiecților. Pentru a obține semnătura pe declarația
privind acest consimțământ, psihiatrul arădean fie prezenta documentul
pacienților (sau aparținătorilor) ca acord pentru prelevarea unor probe
biologice sau efectuarea unor analize, fie falsifica sau își punea rezidenții
să falsifice semnătura.
Ca să asigure numărul de pacienți prevăzut în protocoale,
medicul psihiatru includea în studii și pacienți care nu aveau afecțiunea
pentru care era testat tratamentul experimental. Dar echipa psihiatrului nota
în foile de observații simptomele pe care le-ar fi avut pacienții, dacă
sufereau de acea boală, și omiteau – parțial sau total - simptomele reale, dacă
nu se potriveau tabloului clinic necesar. Nu erau singurele nereguli din foile
de observații și documentele pacienților. Acolo, medicii notau că au
administrat medicamentele experimentale, chiar când pacientul nu se mai
prezenta la vizite (caz în care medicamentele erau aruncate sau ascunse), că
efectuaseră teste ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental (chiar
atunci când starea pacienților se deteriora grav ca urmare a administrării
medicației experimentale. În aceste cazuri, fie foloseau probe biologice
prelevate de la pacienți anterior începerii studiului clinic pe care le
depozitaseră în aparate frigorifice, fie le recoltau de la cadrele medicale ale
Secției de Psihiatrie.
Pacienții a căror stare se ameliora primiseră de fapt medicație
suplimentară, care nu făcea parte din protocol, nu era consemnată, dar care
producea efectele pozitive vizate de studiu.
La externare, se făceau două seturi de documente: cele care
rămâneau în spital menționau includerea în studiu, diagnosticul și tratamentul
experimental administrat, cele pe care le primea pacientul vorbeau de
administrarea unui tratament clasic și „tăceau“ despre studiu.
