Care sunt cele mai importante descoperiri științifice ale lumii?
Câte dintre acestea au cu adevărat impact asupra vieții de zi cu zi? Cum ajung
ele să fie puse în practică? Aprecierile sunt dificile și, inevitabil,
subiective. Dar una dintre listele cele mai respectate este cea alcătuită anual
de Comitetul Nobel, ai cărui câștigători sunt anunțați la fiecare început de
octombrie, începând tradițional cu fiziologia sau medicina (luni), continuând
cu fizica (marți) și chimia (miercuri), ulterior fiind anunțate premiile pentru
pace (vineri), economie (lunea următoare) și literatură.
Deja de multă vreme, comunitatea medicală internațională se uită
cu interes nu doar către premiul Nobel pentru medicină, ci și către cel pentru
chimie, ba chiar au fost ani în care și premiul pentru fizică a prezentat
interes, prin aplicațiile descoperirilor respective în medicină. Iar anul
acesta, poate mai probabil decât în alți ani, organizațiile din sănătate sunt
candidate cu mari șanse la premiul Nobel pentru pace, după ce Médecins Sans
Frontières și Organizația Mondială a Sănătății au reușit să controleze și să
stopeze epidemia de Ebola din vestul Africii. Mai ales că, altfel, anul trecut
a fost unul însângerat, cu conflicte în Europa și Africa și, mai ales, Asia.
În fiecare an, încercând să anticipeze alegerile făcute de
Comitetul Nobel, compania Thomson Reuters, care realizează, printre altele și
Journal Citation Reports (așa-numitul „ISI“ de la noi, deși Institutul pentru
Informație Științifică a fost cumpărat de Thomson în 1992), publică, prin
serviciul scientometric ScienceWatch, o listă de predicții pentru cele patru
premii Nobel din știință. Dintre acestea, ne interesează două: medicina și
chimia.
Lista posibililor câștigători ai premiului Nobel pentru medicină
este deschisă de profesorul Jeffrey I. Gordon, de la Universitatea din
St. Louis (Missouri), pentru „descoperirea relației complexe dintre om și
microbiota intestinală și a modului în care această interacțiune afectează
nutriția, obezitatea și sănătatea în general“. Dincolo de orice dubiu, această
descoperire este demnă de un premiu Nobel, iar aplicațiile clinice au apărut
deja, de la alimentația cu pre- și probiotice, la terapii de transplant de
materii fecale în infecțiile intestinale cu germeni ultrarezistenți la
antibiotice. Nu trece săptămână fără să apară numeroase articole despre
microbiota intestinală în cele mai importante reviste științifice ale lumii (Science,
Nature, Cell). Tot cu șanse la Nobel sunt creditați și profesorii Kazutoshi
Mori (Universitatea Kyoto) și Peter Walter (Universitatea din
California, San Francisco), pentru „elucidarea «răspunsului proteinelor
nepliate tridimensional», un sistem celular de «control al calității» care a
contribuit la înțelegerea mai multor boli și la imaginarea unor posibile
tratamente“. O a treia opțiune este reprezentată de grupul Alexander Y.
Rudensky (Cornell University, New York), Shimon Sakaguchi
(Universitatea Osaka) și Ethan M. Shevach (National Institute of Allergy
and Infectious Diseases), pentru „progrese în înțelegerea celulelor T și a
funcției acestora în bolile autoimune, alergie, inflamație și alte procese“.
Cei care au alcătuit lista publicată de Thomson Reuters omit însă
un amănunt important: cele mai multe din progresele ultimilor ani s-au făcut în
două direcții, din care una este nereprezentată în predicțiile din 2015:
microbiota intestinală și genetica. Or, ultimul premiu Nobel pentru medicină
s-a acordat unor geneticieni acum șase ani (iar pentru chimie acum nouă ani),
ceea ce face extrem de probabil ca anul acesta să avem din nou un premiu pentru
genetică. Probabil că nu pentru medicina personalizată, încă puțin intrată în
clinică, dar nici această posibilitate nu ar fi cu totul exclusă. La 5
octombrie, după ora 12:30 (ora României), vom afla câștigătorii.
Pentru miercuri, 7 octombrie, când vor fi anunțați câștigătorii
premiului Nobel pentru chimie, Thomson Reuters îi dă ca favoriți pe Carolyn
R. Bertozzi (Stanford University), pentru „înființarea domeniului de chimie
bioortogonală, care permite observarea reacțiilor biochimice din sisteme vii
fără a le afecta, permițând astfel studiul proceselor celulare asociate
diverselor patologii, inclusiv cancerului“, pe Emmanuelle Charpentier
(Universitatea din Hanovra) și Jennifer A. Doudna (Universitatea din
California, Berkeley), pentru „dezvolatarea metodei CRISPR/Cas-9 de editare a
genomului, o utilitate de tipul «găsește și înlocuiește», care ajută la
identificarea potențialelor ținte ale medicamentelor și ar putea chiar să fie
utilizată în tratamentul unor boli genetice la om“, și pe John B. Goodenough
(Universitatea din Texas, Austin) și M. Stanley Whittingham (Binghamton
University), pentru „punerea bazelor științifice ale dezvoltării bateriei
litiu-ion, care alimentează telefoanele mobile, tabletele și alte electronice
portabile, precum și dispozitive medicale implantabile, ca pacemakerele
cardiace“.
Până la urmă, premiile Nobel nu sunt neapărat cel mai bun
indicator al valorii pe care descoperirile științifice o adaugă umanității, mai
ales că regulile exclud savanții care au murit înainte de a-și vedea teoriile
aplicate, iar unele dintre alegerile Comitetului Nobel nu au fost validate în
timp. Dar chiar și imperfecte, premiile Nobel rămân o sărbătoare a științei, a
progresului, a rațiunii. Avem o săptămână întreagă de care să ne bucurăm.
