Numărul de donatori din România a fost afectat de pandemia de COVID-19. Chiar dacă până în 15 aprilie a.c. s-au înregistrat deja 29 de donatori (mai mult de jumătate din numărul total din 2021), numărul continuă să fie insuficient, comparativ cu necesarul din domeniu.

Agenţia Naţională de Transplant (ANT) plănuiește o serie de măsuri pentru a crește acest număr. Un pas în acest sens îl constituie încheierea acordului de colaborare cu Bulgaria, prin care România și Bulgaria își oferă excedentul de organe care nu au receptori compatibili pe teritoriul ţării donatorului.

„Sunt cel puţin 10-15 pacienţi care au primit organe din Bulgaria. Acest sprijin între agenţii este pe mai multe direcţii. Sperăm ca pe parcursul acestui an să se poată realiza transplant cardiac la Târgu Mureș pentru cetăţeni bulgari cu organe provenite din Bulgaria”, a declarat dr. Radu Zamfir, directorul executiv al ANT, la conferinţa dedicată
Zilei Naţionale a Transplantului în România, marcată anual la 15 aprilie.

Totodată, agenţia are în plan dezvoltarea unui program de non-heart beating donor, adică realizarea unor transplanturi cu organe provenite de la persoane aflate în stop cardiac iresuscitabil. În primă instanţă, acest program ar urma să se desfășoare în două unităţi-pilot, Spitalul Clinic de Urgenţă București și Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” din Iași. Pentru implementarea lui însă este nevoie atât de instruirea personalului medical, cât și de anumite modificări legislative care să permită aceste prelevări.

Un alt lucru care ar trebui rezolvat este stabilirea timpilor de așteptare, de la declararea stopului cardiac iresuscitabil și până la prelevarea organelor, după obţinerea acordului aparţinătorilor. Iar această perioadă ar trebui stabilită de Colegiul Medicilor din România sau prin lege, a arătat prof. dr. Victor Zota.

„Donarea de la persoane aflate în stop cardiac iresuscitabil este ceva nou și delicat. Timpul în care trebuie obţinut acordul de la familie este destul de scurt, în rest nu cred că sunt piedici tehnice sau de realizare. Timpii de așteptare diferă de la ţară la ţară, de la zero la câteva ore și chiar două zile”, a adăugat prof. dr. Ioana Grinţescu, membru în Consiliul Știinţific al ANT și KDP (Key Donation Person) naţional.

Ghiduri și protocoale ţintite

ANT și Ministerul Sănătăţii (MS) au în vedere și alte acţiuni. Astfel, la Spitalul Clinic de Urgenţă București au fost reluate preocupările pentru dezvoltarea unui program de transplant pe ţesuturi compozite, iar la Târgu Mureș sunt preocupări în direcţia realizării unui program de transplant de uter. De asemenea, există preocupări în sensul dezvoltării unui program de transplant de intestin subţire la Institutul Clinic Fundeni.

În ceea ce privește măsurile MS pentru dezvoltarea transplantului în România, susţinerea domeniului este cuprinsă atât în Strategia Naţională de Sănătate, cât și în viitoarele proiecte cu finanţare din fonduri europene. Unul dintre proiecte este SIPOCA 696.

Acesta vizează, în primul rând, elaborarea unor ghiduri și protocoale standardizate pentru fiecare tip de transplant realizat în România, a arătat Laura Petcu, managerul proiectului și consilier în cadrul MS. Tot prin intermediul său ar urma să fie realizat un nou registru naţional de transplant, care va conţine, pe lângă o listă de așteptare ce poate fi vizualizată în toate centrele de transplant, informaţii complete despre donatori și primitori.  Proiectul se află deja în transparenţă decizională pe site-ul MS.

O altă măsură vizată este elaborarea unei metodologii de cost, astfel încât activităţile de transplant să fie plătite la costurile reale la care acestea se realizează, a punctat Laura Petcu. De asemenea, se are în vedere și elaborarea unui cod al transplantului derivat din Legea Sănătăţii.

Citiți și: Colegiul Medicilor din România susține dezvoltarea transplantului românesc