Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Medicii despre dosarul operaţiilor estetice: „Situaţia de la Spitalul de Arşi este extrem de gravă“

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE miercuri, 7 mai 2014
Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ miercuri, 7 mai 2014

Dosarul operațiilor estetice ilegale realizate la Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri a zguduit lumea medicală din România. Trei dintre chirurgii implicați au fost reținuți în arest pentru 29 de zile. Ei sunt acuzați că au folosit materialele și resursele spitalului public pentru a efectua operații estetice nefacturate pentru care s-a solicitat ulterior decontarea din sistemul public de sănătate, deși intervențiile estetice la cerere nu sunt acoperite prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pentru a ascunde această practică, în biletele de trimitere și în foile de observație au fost trecute diagnostice false.

Dosarul operațiilor estetice ilegale realizate la Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri a zguduit lumea medicală din România. Trei dintre chirurgii implicați au fost reținuți în arest pentru 29 de zile. Ei sunt acuzați că au folosit materialele și resursele spitalului public pentru a efectua operații estetice nefacturate pentru care s-a solicitat ulterior decontarea din sistemul public de sănătate, deși intervențiile estetice la cerere nu sunt acoperite prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pentru a ascunde această practică, în biletele de trimitere și în foile de observație au fost trecute diagnostice false.

REPREZENTANȚII COLEGIULUI MEDICILOR

Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor:
Acum sunt în procedură de a strânge toate datele pentru a vedea despre ce e vorba și am să comentez după ce trece linșajul ăsta mediatic, dar pe date concrete și la obiect nu pe surse.
Noi am propus soluții de un an de zile: acceptarea prin lege a practicii private în sistemul public cu niște reguli foarte ferme. Am propus și norme la legea privind drepturile pacienților încât să nu se mai discute despre șpagă, despre dare și luare de mită. Lucrurile să fie la vedere și pe o reglementare foarte fermă încât să nu existe abuz, să nu existe condiționarea actului medical, dar în același timp să fie protejați și medicii. Din nefericire, tot timpul s-a spus e gata, e gata și nici până acum nu s-a introdus în Parlament.

Ioan Lascăr, președintele Colegiului Medicilor București:
Colegiul Medicilor București, având în vedere că aceste evenimente s-au petrecut în jurisdicția noastră, a convocat miercuri Biroul Consiliului pentru a stabili dacă este oportun – și din punctul meu de vedere este oportun – să circumscriem această problemă departamentului de jurisdicție. Apoi, la nivelul Comisiei de disciplină trebuie să analizăm dacă, în această situație, sunt și elemente care să demonstreze abaterea de la deontologia medicală. Noi nu avem competența să instrumentăm suspiciunea de fapte penale, ci doar să evaluăm dacă există elemente care să demonstreze abateri de la normele de deontologie medicală. Avem la dispoziție, în funcție de gravitatea faptelor, sancțiuni care merg de la mustrare și avertisment până la ridicarea dreptului de liberă practică pe o perioadă determinată sau definitiv. Dar, până una-alta, funcționează prezumția de nevinovăție.
Cred că legea este suficient de clară. Să respectăm legea – asta e de făcut. Să respectăm normele de desfășurare a activității medicale. Nu cred că este necesar să fie făcută o lege specială pentru o astfel de situație. Normele sunt clare, ele există, trebuie doar respectate.

Florin Chirculescu, lider sindical:
Dacă lucrurile chiar stau așa cum au fost prezentate în presă, atunci nu prea mai avem ce comenta. Adică un act medical care începe cu o înșelăciune nu poate să suporte comentarii. Din nefericire trebuie să constatăm că sunt colegi de-ai noștri care au procedat într-un mod cum nu mi-aș fi imaginat că vreun medic ar putea să procedeze. Al doilea aspect se leagă de modul în care se reflectă în presa generală această situație. Dacă nu toți acești medici au fost vinovați? Cine va rezolva acestor medici și acelor asistenți prejudiciul de imagine?
Firește că, dacă salariile, din punct de vedere oficial, ar fi mai mari, probabil că asemenea acțiuni, asemenea întâmplări nefericite s-ar întâlni tot mai rar. Aici vorbim de niște sume îngrozitor de mari, dacă sunt reale: șapte sute de mii de euro pentru România este ceva fabulos. Nu știu dacă o bună salarizare ar putea rezolva ceea ce mie mi se pare că se cheamă lăcomie. Nu-i privește doar pe medici – e un dat natural, din nefericire, și în care educația noastră este din ce în ce mai deficitară.

LIDERII SOCIETĂȚIILOR ȘTIINȚIFICE

Tiberiu Bratu, președintele Societății Române de Chirurgie Estetică:
După părerea mea ar fi mult mai bine dacă chirurgia estetică s-ar face în clinici private. Nu vreau să mă leg de ce s-a întâmplat, că nu știu ce s-a întâmplat. Ce văd la televizor poate nu e real.
Cred că ar trebui făcute niște reguli clare, dacă este voie sau nu să facem chirurgie estetică în spitalele de stat și în ce condiții. Apoi, să fie prețuri corecte, comparabile cu cele de la privat, fiindcă la privat acestea sunt prețurile reale. Ministrul sau cine se ocupă de spitale să dea o lege, o hotărâre în care chirurgia se poate face în condițiile cutare. Se pot cere niște norme, să nu mai fie oamenii tentați și să se expună în felul acesta.

Dan Mircea Enescu, președintele Societății Române de Arsuri:
Probabil ceva este în neregulă acolo sau cineva nu și-a făcut treaba sau a interpretat greșit. Practic, sunt colegii mei, prietenii mei și mi-e greu să-mi pot da cu presupusul, oricât aș încerca să mă obiectivez. Apoi, amploarea fenomenului te copleșește, e fără precedent. Pe vremea când eram șef de secție și puteam să merg și la privat, nu am putut mental, sufletește, să tratez arsuri și pe urmă să pun sâni. Te apuci de așa ceva și apoi primești un telefon că Popescu face septicemie. Și eu ce fac? Stau să termin? M-ați răscolit. Sunt lucruri dureroase, aproape că prefer să mă gândesc că poate nu-i adevărat.
Oricine investește un ban într-un spital trebuie să poată vedea cum sunt ei utilizați. De exemplu, intervențiile chirurgicale nu le poate verifica nimeni. Sigur, dacă sunt diferențe de diagnostic, se văd foarte precis, dar, în general, când controlezi niște hârtii, hârtiile sunt hârtii. Cine poate pune la îndoială ce ai scris dacă n-a fost cu tine în sală? E vorba de onestitatea fiecăruia în parte și de ce scrie acolo.

Alexandru Georgescu, șef disciplină chirurgie plastică, UMF Cluj-Napoca:
Astfel de operații trebuie făcute numai în urma unor internări cu plată sau există posibilitatea, în clinicile universitare, ca un anumit număr limitat de cazuri să fie internate drept cazuri didactice, demonstrative, pentru că la chirurgie trebuie să prezentăm toate tipurile de intervenții chirurgicale, inclusiv pe acestea de estetică reconstructivă.
Ar trebui să existe în spitalele de stat un parteneriat public–privat, care să permită clinicienilor să facă intervenții chirurgicale oficiale, contra cost, dar la care să existe inclusiv cotă-parte pentru medicul care operează. Aceste internări cu plată se fac în anumite spitale, dar costurile acoperă practic numai spitalizările, procedurile, medicamentele și cam atât. Dar și prețurile ar trebui să se apropie de cele care se practică în privat, căci altfel apar niște conflicte de interese.

Irinel Popescu, președintele Academiei de Științe Medicale:
Eu nu am nicio calitate să mă pronunț în povestea asta, mai ales că n-am toate datele; acestea sunt date preliminare; cineva care să exprime o părere poate s-o facă după ce are datele definitive. Putem discuta atunci.

MEDICII DIN SISTEMUL PRIVAT

Alexandru Vlad Ciurea, directorul științific al unui spital privat:
Situația de la Spitalul de Arși este extrem de gravă. Această situație nu se putea realiza decât printr-un fenomen de caracatiță, adică de tip mafiot, în care toți cei implicați sunt vinovați. S-a creat un sistem mafiot în sănătate și nu cred că este singurul spital la care acest fenomen funcționează. Sunt convins că organele abilitate vor lua măsuri necesare. Nu există niciun fel de cocoloșire sau mângâiere în asemenea situații.
Soluția pentru prevenirea unor asemenea situații se află pe biroul ministrului sănătății, care este obligat, în mod direct, prin casele de sănătate județene, să controleze continuu și să prevină evaziunile din cadrul sistemului de sănătate. Desigur că managerii de spital au o responsabilitate majoră, iar nominalizarea lor pe bază de carnet de partid trebuie oprită pentru a nu crea o imunitate legislativă temporară. Căpușarea sistemului de sănătate este veche, prin apariția de farmacii „lipitori“ în jurul spitalelor județene, care vând orice, începând de la tablete și până la pansamente și catetere, unele sustrase din spital, contrar tuturor legilor posibile ale Uniunii Europene. În final, sistemul de sănătate este subfinanțat cronic de ani de zile, dar aceasta este tocmai urmarea neregulilor majore din sănătate, perpetuate în toate guvernele din 1990 încoace.

Dimitrie Pelinescu-Onciul, manager spital privat:
Eu în mass-media nu cred, în general. Până nu aflu absolut cu certitudine ce s-a întâmplat, nu fac comentarii. Dacă este adevărat ce s-a întâmplat, fără discuție trebuie să fie ținta oprobiului. Și eu sunt plătitor de asigurări de sănătate.
Toți acești chirurgi esteticieni au posibilitatea să lucreze oriunde la privat. Mi se pare foarte ciudat că au putut să facă aceste intervenții într-un spital de stat. Casa de Asigurări ar trebui să controleze activitatea spitalelor pe care le finanțează. E neconstituțional să interzici celor de la stat să lucreze și în privat, și invers. Ce se poate dispune este să nu poată face concurență neloială spitalului.

Sebastian Pop, dermatochirurg cu practică privată:
Primul gând care îmi trece prin cap este: cum s-ar gândi cineva să ofere un serviciu în nume propriu pe banii statului? Mie nu mi-ar trece prin cap o astfel de idee. Probabil este o chestiune de educație și de caracter. Nu cred că principala motivație este cea financiară. Nu poți să vrei să câștigi bani din medicina estetică și să faci totul pentru a submina prețurile, furându-ți astfel singur căciula.
Cât timp în sistemul public românesc nu va exista „răspunderea personală“ pentru faptele comise în slujba statului, nu se va dezvolta o conștiință civică în acest sens. În rest, cum am spus, ține de caracter.

Vlad Stroescu, psihiatru cu practică privată:
Asemenea evenimente sunt fructele cinice ale unui copac cu rădăcini adânci, la umbra căruia viețuim și profesăm mulți dintre noi. Ce e cu adevărat nou aici? Plățile „informale“? Prețul decontat de CNAS drept criteriu de diagnostic? Vampirizarea contribuitorilor la asigurările de sănătate? Că o echipă întreagă de profesioniști e implicată? Lucruri familiare. E ceea ce se întâmplă când tolerăm sau chiar profităm de pe urma unui sistem sanitar „alternativ“, la negru, care a avut multe decenii la dispoziție să crească și să se consolideze.
Realitatea e că, oricât ne-am distanța, responsabilitatea e mai mult a noastră, a profesioniștilor sănătății. A venit demult vremea să o concentrăm la loc, începând din practica noastră zilnică, din relația mult prea pasivă, reciprocă, dintre noi și Colegiul Medicilor, din conștiința noastră de om, nu neapărat de medic.

REPREZENTANȚII AUTORITĂȚILOR

Gheorghe Iana, directorul Casei de Asigurări de Sănătate București:
Eu nu vreau să mă pronunț asupra vinovățiilor oamenilor până când nu am totuși o certitudine – au fost atâtea situații în care s-a zis una și judecătorul a spus alta. Dar niște nereguli am găsit la modul de completare al documentelor și la circuitul documentelor legate de contractul cu Casa. Există neconcordanțe între ceea ce se scrie și ceea ce se raportează. Nu pot să stabilesc eu corectitudinea unui diagnostic.
Trebuie făcute niște corecții financiare ale sistemului și regândirea modului de plată a serviciilor în spitale de așa manieră încât să existe o corespondență între gravitatea afecțiunilor tratate și valoarea decontului. Trebuie să încercăm să îi responsabiliză m pe toți. Dacă un medic este implicat într-o fraudă în relația cu Casa, să nu mai poată lucra într-o unitate spitalicească sau într-un cabinet în relație cu Casa timp de cinci ani.

Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne, nu a dorit să comenteze situația în acest moment.

Cristian Vlădescu, directorul Școlii Naționale de Sănătate Publică:
Din câte am înțeles, s-au decontat proceduri care nu trebuiau decontate și s-au luat de două ori bani: o dată de la persoanele care au suferit intervenția și încă o dată de la sistemul public. Problema e că au falsificat niște diagnostice, înțeleg eu. Și aceasta este problema conducerii spitalului, căci ea certifică realitatea datelor transmise către Casă.
Cel mai simplu este să ai foarte clar reglementat ce e public, ce e privat și cine plătește. Ei aveau dreptul legal să facă proceduri private în spital public. Erau la cerere, oamenii le plăteau.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.