„O închisoare în aer liber, în care
prizonierii sunt pansaţi la repezeală între sesiunile lor de tortură.“ Aşa sună
descrierea Gazei făcută de Jonathan Whittall, şeful departamentului de analiză
umanitară din cadrul Médecins Sans Frontières (MSF). Apoi le-a adresat
colegilor săi o întrebare dură: „De la ce punct încolo devine acţiunea medicală
repetată a MSF într-o situaţie inacceptabilă, precum cea din Gaza, complice cu
agresiunea şi opresiunea?“ A continuat cu o descriere foarte plastică a situaţiei:
„Gaza rămâne în esenţă o închisoare liberă. Nu pot pleca de-aici, iar resursele
necesare pentru supravieţuire abia dacă pot pătrunde în ţară. Populaţia
închisorii şi-a ales reprezentanţii şi şi-a organizat serviciile sociale. Unii
deţinuţi s-au organizat în grupuri armate şi încearcă să se opună detenţiei lor
pe o perioadă nedeterminată, aruncând rachete peste zidul închisorii. Totuşi,
gardienii închisorii sunt cei care au capacitatea de a lansa atacuri la scară
largă, extrem de distructive asupra închisorii în aer liber“.
Pe o fâşie de pământ îngustă, dar foarte
aglomerată, locuiesc aproximativ 1,8 milioane de palestinieni. 170.000 au rămas
deja fără locuinţe şi se află în tabere de refugiaţi. Ca densitate, Gaza se
apropie de Londra sau Beijing. Cu atât mai mult de când armata israeliană le-a
cerut civililor din Gaza să lase 3 km zonă de tampon de la graniţa cu Israelul,
mutând populaţia cât mai spre interiorul ţării. Nu pare mult dar, în cazul fâşiei
Gaza, aceşti 3 km reprezintă 44% din suprafaţa totală. „Oamenii din Gaza sunt
înghesuiţi din cauză că sunt înconjuraţi de ocean şi de graniţe închise. Atunci
când armata israeliană le ordonă să îşi evacueze locuinţele sau cartierele,
unde se aşteaptă să se ducă?“, se întreabă Marie-Noëlle Rodrigue, director de
operaţiuni al MSF. Izolaţi, locuitorii au acces limitat la tot ce înseamnă
servicii de sănătate.
Pentru medicii din Gaza a devenit extrem de
periculos să lucreze şi să se deplaseze în regiune. Pe 9 iulie, în urma unui
atac asupra European Gaza Hospital, secţiile de ATI şi pediatrie au fost serios
afectate, iar o asistentă medicală a fost rănită. Şaptesprezece pacienţi grav
bolnavi au fost evacuaţi pe 17 iulie de la Wafa Rehabilitation Hospital, după
ce unitatea a fost lovită în repetate rânduri de rachete. Armata israeliană
spune că Hamas folosea acest spital pe post de centru de comandă şi că a anunţat
ofensiva, pentru a permite evacuarea civililor.
Spitalul Beit Hanoun a fost ţinta atacurilor
petrecute pe 18, 19 şi 25 iulie, fiind afectate salonul pentru copii, recepţia şi
birourile medicilor. Exploziile au rănit mai multe persoane. Oficialii armatei
israeliene au declarat că sub spital se afla un depozit de arme Hamas. În
prezent, spitalul este închis.
După aproape două săptămâni de la lansarea
Protective Edge, Ministerul Sănătăţii din Gaza anunţa un bilanţ dezastruos: şase
clinici de asistenţă primară şi patru ambulanţe masiv deteriorate, 13 unităţi
sanitare închise, 20 de profesionişti din sănătate răniţi şi doi ucişi în
timpul atacurilor. Apoi, la 21 iulie, spitalul al-Aqsa din oraşul Deir el-Balah
a fost lovit de o rachetă israeliană. Explozia a ucis patru palestinieni
internaţi la terapie intensivă şi a rănit alte 50 de persoane. Au fost grav
afectate sălile de operaţie şi secţia ATI, mai multe aparate medicale s-au
topit, iar paturile au fost distruse. Potrivit The Wall Street Journal, un
oficial al armatei israeliene a declarat că atacul asupra spitalului a fost
oprit în momentul în care armata şi-a dat seama că lovea o unitate medicală.
Pe 28 iulie, noi atacuri aeriene au ţintit
cel mai important spital din fâşia Gaza, Al Shifa, locul în care mii de
palestinieni şi-au găsit refugiu de la startul operaţiunii Protective Edge.
Israelul spune că a fost vorba de o încercare eşuată a Hamas de a lansa trei
rachete, în vreme ce Hamas susţine că a fost vorba de o dronă israeliană. Din
fericire, exploziile nu s-au soldat cu victime. Cea mai afectată a fost clădirea
ambulatoriului, care momentan nu mai primeşte pacienţi.
„Atacarea spitalelor şi a împrejurimilor lor
este complet inacceptabilă şi o încălcare serioasă a dreptului umanitar internaţional“,
spune Tommaso Fabbri, şeful misiunii MSF în teritoriile palestiniene ocupate.
Misiunea MSF în Gaza a început în urmă cu mai bine de zece ani şi cuprinde
servicii medicale, chirurgicale şi psihologice, precum şi de răspuns în situaţiile
de urgenţă (2009, 2012, 2014).
În aceste zile, clinica postoperatorie a MSF
din Gaza funcţionează doar la 10-30% din capacitate, din cauza intensităţii
bombardamentelor care blochează accesul multor pacienţi la clinică. Şi o parte
din activitatea chirurgicală a trebuit să fie suspendată, în ciuda nevoii din
ce în ce mai mari. „Noi avem o echipă chirurgicală gata să lucreze în Nasser,
dar fără o garanţie fermă şi credibilă a siguranţei din partea ambelor părţi
ale conflictului, nu mai putem risca să îi trimitem acolo“, explică Nicolas
Palarus, coordonatorul 
proiectului MSF în Gaza. Nici pentru o organizaţie
umanitară cum este MSF nu este deloc uşor să aducă oameni şi materiale medicale
în Gaza. Zona de trecere dinspre Egipt şi cele dinspre Israel sunt parţial
deschise pentru transportul proviziilor, dar există mereu riscul bombardamentelor.
În prezent, jumătate din unităţile medicale
din Gaza nu mai funcţionează. În Gaza City, oraş cu peste 800.000 de locuitori,
doar 4 din 15 unităţi medicale mai sunt deschise. Intensificarea conflictului
între Gaza şi Israel în luna iulie a lovit într-un sistem de sănătate deja
fragil, confruntat cu o serie de lipsuri. Din cauza lipsei de combustibil, 40
din cele 75 de ambulanţe ale palestinienilor nu mai pot fi folosite. Criza
spitalelor este agravată de faptul că trei dintre ele funcţionează deja de mai
multe zile fără energie electrică, bazându-se strict pe generatoarele care se
vor opri curând tot din lipsă de combustibil, susţine Ministerul Sănătăţii din
Gaza.
„Ne simţim epuizaţi. Ne simţim fără
încredere. Ne simţim deprimaţi.“ spune agitat dr. Shadi de la Gaza European
Hospital, într-un reportaj difuzat de CNN la 25 iulie. Din cauza numărului tot
mai mare de pacienţi, medicii şi asistentele din Palestina lucrează şi câte 20
de ore la foc continuu. „În ultimele 12 ore am primit 61 de pacienţi. Nu avem
cu ce să îi tratăm pe toţi. Ce ne facem dacă vin şi mai mulţi?“, spune
directorul spitalului, dr. Yousif Al-Akrad.
La trei săptămâni de la escaladarea
conflictului, Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a declarat scandalizată de
faptul că luptele au afectat, în mod continuu, unităţile, personalul şi
vehiculele medicale. OMS le-a reamintit tuturor părţilor implicate în conflict
de obligaţiile lor etice şi legale de a proteja serviciile medicale, în
virtutea dreptului umanitar internaţional.
