Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Estimarea numărului de decese din pandemia H1N1-2009

   Numărul de decese prin gripă H1N1-2009 (confirmate) comunicat de OMS – 18.449 – a fost considerat cu mult sub totalul adevărat, deoarece multe persoane care au murit din cauze asociate cu gripa nu au fost testate pentru boală. O echipă CDC a estimat decesele la nivel mondial din pandemia H1N1-2009 la peste 284.000, de 15 ori mai multe decât cazurile confirmate în laborator. Rezultatele au fost publicate recent în Lancet Infectious Diseases. Estimările s-au bazat pe datele privind cazurile de gripă pandemică H1N1 din 12 ţări şi pe ratele de fatalitate a cazurilor (RFC) din cinci ţări. Astfel, infecţia cu virusul pandemic H1N1-2009 ar fi cauzat 201.200 de decese respiratorii şi alte 83.400 prin boli cardiovasculare. În Africa şi Asia de Sud-Est se estimează că s-au produs 51% din decese. Echipa CDC a mai constatat că 80% din cei care au murit au avut vârste sub 65 de ani, în acord cu observaţiile anterioare că pandemia H1N1 a afectat mortal cel mai mult oamenii mai tineri. Au fost calculate decesele prin gripa pandemică H1N1 în perioada aprilie 2009 – august 2010, cu focalizare pe primele 12 luni ale circulaţiei H1N1 în fiecare ţară. Abordarea generală a echipei a fost să estimeze rata de atac cumulativă a cazurilor simptomatice (RAS), împreună cu analiza datelor din ţările unde s-a făcut confirmarea infecţiei gripale.
   Autorii au stratificat estimările pentru RAS şi RFC în trei grupuri de vârstă: 0–17 ani, 18–64 şi peste 65 de ani. Au fost estimate ratele de atac pentru: Bangladesh, Danemarca, Germania, India, Kenya, Olanda, Noua Zeelandă, Nicaragua, Peru, Marea Britanie, SUA şi Vietnam. Estimările RAS au variat de la 4 la 33% la copii, de la 0 la 22% la grupa 18–64 de ani şi de la 0 la 4% pentru cei peste 65 de ani. De asemenea, s-au estimat RFC pe baza unor studii realizate în Danemarca, Olanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi SUA. Acestea au variat de la 0,002 la 0,013% pentru copii, de la 0,018 la 0,159% pentru cei cu vârsta de 18–64 de ani şi în intervalul 0,09–0,308% pentru persoanele peste 65 de ani.
   Autorii au conceput o modalitate de a ajusta diferenţele riscului de deces prin boli respiratorii între ţările cu venituri mari şi cele cu venituri mici. Ei au folosit datele OMS privind ratele de mortalitate pentru infecţii ale tractului respirator inferior specifice fiecărei ţări şi clasificarea pe cinci niveluri, pentru a furniza un „multiplicator de risc respirator“. Ca parte a paşilor pentru a minimiza distorsiunile, au încadrat ţările în una din cele trei grupe de risc de mortalitate: ţări africane; ţări non-africane cu mortalitate la copilul mare şi adult; toate celelalte ţări. Echipa a conceput, de asemenea, o modalitate de a estima decesele cauzate de complicaţiile cardiovasculare ale infecţiilor H1N1.
   Totalul estimărilor medii specifice ţărilor a fost de 201.200 (interval de siguranţă 105.700–395.600). Alte 83.300 de decese (interval: 46.000–179.900) au fost atribuite complicaţiilor cardiovasculare, conducând la un total de 284.400 (interval: 151.700–575.400). 29% din decesele respiratorii au fost atribuite ţărilor africane, la care rata mortalităţii estimate a fost aproximativ de două până la patru ori mai mare decât în ţările din alte părţi ale lumii.
   Autorii au estimat şi anii de viaţă pierduţi în pandemie, prin înmulţirea numărului estimat de decese din fiecare grup de vârstă cu numărul de ani de viaţă aşteptat pentru fiecare grup de vârstă în funcţie de ţară. S-au estimat cca 9.707.000 de ani de viaţă pierduţi, de 3,4 ori mai mulţi decât dacă distribuţia după vârstă a deceselor ar fi fost similară cu ceea ce se întâmplă în epidemiile de gripă sezonieră din ţările dezvoltate.
   Estimarea de 151.700–575.400 decese reprezintă 0,001–0,011% din populaţia lumii. OMS estimează că 250.000–500.000 persoane (0,004–0,008% din populaţie) mor anual de gripă sezonieră, iar decesele de gripă din ultimele pandemii au variat între 0,03% (1968) şi 1–3% (1918). Cu toate acestea, cercetătorii declară că rezultatele lor nu sunt direct comparabile cu estimarea OMS pentru gripa sezonieră şi pandemiile din trecut, din diferite raţiuni metodologice. De exemplu, estimările pentru pandemiile anterioare includ date din mai mulţi ani de circulaţie a virusului, nu doar din primul an.

(Informaţii preluate din Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului Cantacuzino şi prelucrate de dr. Maria Dragotă)

 

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC