Intenţii revizioniste

   Ministerul Sănătăţii consideră că legislaţia privind rezolvarea cazurilor de culpă medicală trebuie revizuită, având în vedere situaţiile tot mai dese în care medicii români sunt suspectaţi sau acuzaţi de malpraxis. De aceea, intenţionează să pună în dezbatere publică, un nou proiect de Lege a malpraxisului. Aceasta ar trebui să introducă noţiuni şi criterii clare pentru o mai bună gestionare a situaţiilor de culpă medicală sau a suspiciunilor de culpă medicală, inclusiv a modului de stabilire şi aplicare a sancţiunilor. Se doreşte, totodată, organizarea unor ample dezbateri pe marginea proiectului de act normativ cu profesioniştii din sistemul sanitar, cu societatea civilă, asociaţii ale pacienţilor, Colegiul Medicilor, companiile de asigurări şi avocaţi, astfel încât, până la jumătatea acestui an, să fie finalizat proiectul de lege pe care MS să-l înainteze apoi Parlamentului, spre aprobare.

Monitorizarea cheltuielilor din UPU

   Dr. Raed Arafat, secretar de stat în MS, a anunţat marţi, 12 februarie a.c., că va fi stabilit un cadru unitar privind cheltuielile cu materiale sanitare, medicamente şi servicii în unităţile de primiri urgenţe, iar MS va monitoriza situaţia acestora. Responsabilul sistemului naţional de urgenţă le-a cerut direcţiilor de sănătate publică, managerilor spitalelor de urgenţă şi şefilor de UPU/CPU din toată ţara ca facturile trimise la MS pentru decontare să fie clare şi să evidenţieze serviciile şi analizele efectuate exclusiv în unităţile de primire urgenţe ale spitalelor. „Nu vom mai accepta ca, din banii pentru UPU, să fie decontate plăţile pentru utilităţi sau serviciile de pază, acestea fiind datoria spitalelor. Fondurile alocate unităţilor de primiri urgenţe trebuie utilizate exclusiv pentru deservirea pacienţilor trataţi în aceste secţii“, a subliniat dr. Raed Arafat. Clarificările pleacă de la faptul că sistemul naţional de urgenţă este finanţat exclusiv de la bugetul MS.

Discuţii reformiste

   Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, s-a întâlnit marţi, 12 februarie a.c., cu ES Philippe Gustin, ambasadorul Franţei la Bucureşti, pentru a discuta despre strategia naţională în domeniul sănătăţii şi despre principalele direcţii de reformă pe care MS le are în vedere anul acesta. Ministrul român a solicitat sprijin în elaborarea pachetelor de servicii medicale (de bază şi complementar), având în vedere experienţa Franţei, precum şi în ceea ce priveşte producţia de vaccinuri a Institutului Cantacuzino. Ambasadorul francez a subliniat, în discursul său, importanţa activităţilor medicale de prevenţie pentru îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate naţională.

Program distinct pentru hemofilie?

   La recenta întâlnire dintre Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, şi dr. Adrian Pană, secretar de stat în MS, cu reprezentanţii Asociaţiei „Dăruieşte Viaţa“ şi ai Asociaţiei Române de Hemofilie, s-a discutat revenirea la un program naţional distinct pentru hemofilie, prin desprinderea acestuia din programul naţional de boli rare, organizarea Registrului bolnavilor de hemofilie, uniformizarea utilizării protocoalelor de tratament, după standarde europene, formarea medicilor specialişti din domeniu şi organizarea unor centre de tratament şi recuperare medicală pentru bolnavii care suferă de această afecţiune.