În
urmă cu 20 de ani, Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală a iniţiat
marcarea Zilei mondiale a sănătăţii
mintale la 10 octombrie, cu scopul de a creşte informarea publicului despre
problemele de sănătate mintală şi de a promova discuţii deschise privind acest
subiect, precum şi investiţii în prevenire şi servicii de tratament. Anul
acesta, tema principală – Depresia, o
criză globală – oferă oportunitatea de concentrare asupra modalităţii de acţiune
conjugată, utilizând resursele disponibile, pentru a realiza o rezilienţă
crescută, individuală şi a societăţii, şi a reduce povara bolii. Cu acest
prilej, OMS cheamă la stoparea stigmatizării depresiei şi a altor tulburări
mintale şi la un acces mai bun la tratament al tuturor celor care au nevoie de
el. Mesajele pentru publicul larg sunt: depresia este o afecţiune foarte răspândită,
dar tratabilă, iar recuperarea este posibilă şi realizabilă.
Peste
350 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de depresie, tulburare
mintală care le împiedică să aibă o viaţă normală, interferând cu funcţionarea
lor normală la muncă, şcoală sau acasă. Dar, din cauza stigmatizării care
deseori însoţeşte această boală, mulţi depresivi nu admit că sunt în suferinţă şi
nu se tratează. Cheia este implicarea activă a persoanelor în cauză şi a
apropiaţilor lor în tratament. Primul pas este recunoaşterea depresiei. Cu cât
tratamentul – psihosocial şi medicamentos – este mai precoce, cu atât eficienţa
lui creşte.
Depresia
rezultă din interacţiunea complexă a factorilor sociali, psihologici şi
biologici. Există o relaţie între aceasta şi sănătatea fizică, de exemplu
bolile cardiovasculare pot conduce la depresie şi invers. Una din cinci femei
are depresie post-partum. În plus, circumstanţe precum dificultăţile economice,
şomajul, dezastrele şi conflictele pot creşte riscul de depresie. În forma cea
mai gravă, depresia poate conduce la suicid. Anual, aproape un milion de
persoane se sinucid, o mare proporţie din ele cu depresie.
OMS
oferă asistenţă guvernelor pentru includerea tratamentului depresiei în
pachetele de îngrijiri de sănătate de bază. Prin Mental Health Gap Action Programme (mhGAP), lucrătorii în sănătate
din ţările cu venituri mici sunt învăţaţi să recunoască tulburările mintale şi
să furnizeze îngrijirea adecvată, asistenţa psihosocială şi medicaţia
persoanelor cu depresie.
Dreptul la vedere şi
realitatea economică
Anual,
în a doua săptămână din octombrie, este marcată Ziua mondială a vederii, cu scopul de a atrage atenţia asupra
orbirii, tulburărilor vizuale şi reabilitării acestora. De asemenea, este
evenimentul principal de advocacy
pentru „Vision 2020: Dreptul la
vedere“, o iniţiativă globală pentru eliminarea orbirii prevenibile, program
creat de OMS şi de Agenţia Internaţională pentru Prevenirea Orbirii. Se
estimează că, în întreaga lume, 285 de milioane de persoane au tulburări de
vedere, din care 39 de milioane suferă de cecitate, iar 246 de milioane – de
deficienţe moderate sau severe. În 80% din cazuri, cauzele sunt prevenibile.
Conform
unui studiu publicat în Buletinul OMS* din
această lună, guvernele ar putea adăuga mii de milioane de dolari economiei
globale, prin investiţii în examene oftalmologice şi furnizarea de ochelari
pentru persoanele care au nevoie de ei – estimate la peste 700 de milioane.
Studiul mai estimează că peste 65.000 de optometrişti, oftalmologi,
distribuitori de produse optice şi alţi profesionişti din domeniu ar fi
necesari pentru a furniza aceste servicii şi că ar fi necesare între 20 şi 28
de miliarde de dolari americani pentru a-i instrui şi a înfiinţa şi derula
facilităţile necesare. Pierderile anuale estimate la nivel mondial sunt însă de
peste 200 de miliarde de dolari, ca urmare a faptului că aceşti oameni trăiesc
cu vicii de refracţie necorectate. Ele sunt cele mai frecvente cauze de
depreciere a vederii la nivel mondial şi a doua cauză de orbire. Acestea nu pot
fi prevenite, dar pot fi diagnosticate printr-un examen oftalmologic şi
corectate cu ochelari, lentile de contact sau prin intervenţii chirurgicale. Persoanele
cu vicii de refracţie necorectate se confruntă cu multe efecte asupra sănătăţii,
economice şi sociale: vedere slabă, oportunităţi reduse de educaţie şi
angajare, izolare socială. Autorii speră că rezultatele studiului vor constitui
un semnal puternic pentru guvernele din întreaga lume, de a investi în sănătatea
ochilor, cu certe beneficii economice. Studiul citat oferă dovezi suplimentare
cu privire la importanţa dezvoltării resurselor umane pentru prevenirea
orbirii, în conformitate cu Planul de acţiune OMS pentru prevenirea orbirii
evitabile şi a deficienţelor vizuale 2009–2013.
*Fricke TR, Holden BA, Wilson DA,
Schlenther G, Naidoo KS, Resnikoff S, Frick KD. Global cost of correcting
vision impairment from uncorrected refractive error. Bulletin of the World
Health Organization 2012;90:728-38
