38%
din părinţi recunosc că îşi bat copiii, iar 63% din copii susţin că sunt bătuţi
acasă de părinţi. Micuţii spun că sunt loviţi cu băţul sau cu nuiaua (18%),
cureaua (13%) şi chiar lingura de lemn (8%), se arată în cel mai amplu studiu
privind abuzurile împotriva copiilor realizat în România ultimilor zece ani.
Cifrele mai spun că părinţii nu doar continuă să folosească pedeapsa corporală în
practica educaţională de zi cu zi, dar un procent de 20% din ei apreciază
pozitiv bătaia ca mijloc de educaţie a copilului.
O
situaţie la fel de îngrijorătoare există şi în şcoli, unde numeroase cadre
didactice se folosesc de abuzul emoţional şi verbal pentru a-i educa pe micuţi.
Concret, 33% din copii sunt jigniţi şi etichetaţi la şcoală de cadrele
didactice, în timp ce 7% susţin că sunt bătuţi de profesorii lor. Nici nu este
de mirare că majoritatea copiilor precizează că trăiesc stări emoţionale care
variază de la indiferenţă (29% din copii), anxietate, retragere, nesiguranţă şi
încordare (57% din copii) şi îngrijorare (6%).
Cercetarea
la care au participat, în perioada mai–iulie 2012, 1.436 de familii din 58 de
localităţi din România creionează un tablou îngrijorător al societăţii în care
trăim, unde corecţiile precum „lovitul cu palma“ sau „urecheala“ nu sunt
percepute de majoritatea părinţilor, şi nici de copii, ca fiind comportamente
din sfera abuzului fizic. În aceste condiţii, organizaţia Salvaţi Copiii România
dă startul campaniei sociale „Copiii fără etichetă“, prin care propune înlocuirea
violenţei cu metode educaţionale şi parentale pozitive, pentru a asigura
copiilor o evoluţie armonioasă.
Specialiştii
avertizează că violenţa naşte violenţă şi recomandă părinţilor să-şi ajute
copiii să devină oameni mari, oferindu-le o educaţie lipsită de etichetele
tradiţionale: bătaie, umilinţă, jigniri, stigma pe criterii sociale sau entice.
„Copiii bătuţi sau umiliţi vor bate şi vor umili, în relaţia cu ceilalţi copii,
cu părinţii, cu profesorii, precum şi în relaţiile lor de maturitate, iar
abuzurile din copilărie sunt adesea surse pentru eşecuri personale în viaţa de
adult. Tocmai de aceea este important pentru societatea românească să facă o
schimbare de paradigmă în procesul educaţional şi să înlocuiască violenţa cu
vorba bună, modelele comportamentale, comunicarea, empatia“, explică Gabriela
Alexandrescu, preşedintele executiv Salvaţi Copiii România.
Totodată,
prin campania „Copiii fără etichete“, desfăşurată până în luna octombrie a.c.,
se urmăreşte şi schimbarea politicilor publice în interesul copiilor. În acest
sens, organizaţia neguvernamentală solicită Ministerului Sănătăţii adoptarea
Strategiei privind sănătatea mentală a copilului, dar şi pe cea privind educaţia
parentală de către Ministerul Educaţiei.