Pentru amatorii de statistici a fost întocmit recent un clasament al dietelor, ţinând cont de mai multe criterii. Dintre toate, dieta mediteraneeană a fost cea mai premiată și recunoscută. Ea a ocupat primul loc la categoriile cea mai bună dietă generală, cea mai bună dietă pentru o alimentaţie sănătoasă (pentru pacienţii răbdători și care își doresc o viaţă lungă), cea mai bună dietă pe bază de plante. A ocupat locul al doilea la categoriile: cea mai sănătoasă dietă pentru inimă, pentru pacienţii cu diabet și pentru oase și articulaţii, cea mai bună dietă pentru familie (care să ajute și să poată fi urmată cu ușurinţă de părinţi și de copii) și cea mai ușor de urmat dietă. Merită menţionat și că, din 2010, dieta mediteraneeană face parte din patrimoniul imaterial al UNESCO.

Scade riscul de sindrom metabolic
 

De ce toate aceste recunoașteri? Pentru că studiile medicale au dovedit că dieta mediteraneeană scade incidenţa afecţiunilor cardiovasculare prin reducerea semnificativă a nivelului de colesterol, care are ca efect reducerea aterogenezei. Totodată, scade riscul de sindrom metabolic (și, implicit, de diabet zaharat de tip 2), de hipertensiune arterială. Ea ajută și la menţinerea unei greutăţi normale. Prin toate aceste acţiuni, ea este eficientă împotriva declinului cognitiv și a îmbătrânirii.
În plus, contribuie la scăderea nivelului inflamator general din corp și este utilă și împotriva unor afecţiuni gastrice și a unor forme tumorale, cum ar fi neoplazia mamară sau cancerul de colon.

Alimentele de bază
 

Dieta mediteraneeană este bogată în alimente pe bază de fructe (mere, portocale, căpșuni, kiwi, pepene galben, afine, pere, piersici, caise); legume (spanac, rucola, broccoli, conopidă, ceapă, dovlecel, sparanghel, varza kale, cartofi); leguminoase (năut, linte, fasole, alune); cereale integrale (quinoa, cușcuș, mei, ovăz, orez brun, hrișcă, paste integrale, farro - boabele a trei specii de grâu, uscate și gătite în apă până se înmoaie); pâine integrală și seminţe (migdale, fistic, nuci, seminţe de chia, seminţe de in, alune de pădure, nuci de macadamia, seminţe de floarea-soarelui).

Principala sursă de grăsime alimentară este uleiul de măsline extravirgin. Alimentele de bază sunt peștele și fructele de mare (somon, ton, păstrav, macrou, hamsii, sardine, midii); carne de pasăre (pui, curcan, gâscă, raţă); lactate (brânză, iaurt, lapte) și ouă. Carnea roșie are un aport alimentar mult redus. Pentru a da gust mâncărurilor se pot folosi ierburi și condimente: busuioc, oregano, cimbru, rozmarin, piper, turmeric, usturoi, scorţișoară, coriandru. Ca băuturi, se recomandă apă, cafea, ceai și vin roșu (unul sau două pahare pe zi).

Dieta mediteraneeană evită alimentele precum carnea procesată (bacon, salam, cârnaţi, hotdog), cerealele rafinate (pâine albă, biscuiţi, paste albe, tortilla de făină, orez alb), băuturile îndulcite cu zahăr (suc, băuturi energizante, băuturi pentru sport) și uleiurile rafinate (ulei de soia, de canola, de porumb, de șofran). Evident, sunt interzise alimente procesate (de tip fast-food, chipsuri, mâncăruri „de confort”, popcorn preparat la microunde, covrigei) și zaharurile adăugate (zahăr de masă, îngheţată, bomboane, prăjituri, produse de patiserie).

Are și mici dezavantaje
 

Principalul dezavantaj al acestei diete ar putea fi preţul crescut al fructelor de mare și al uleiului de măsline extravirgin (pentru cei care nu locuiesc în jurul Mării Mediterane). Apoi, cele unu sau două pahare de vin roșu/zi nu sunt bune pentru toată lumea (evident, gravidele nu trebuie să consume alcool zilnic). Iar pentru cei obișnuiţi cu alimentaţia de tip occidental, s-ar putea ca trecerea la alimentaţia mediteraneeană să fie dificilă. 

Însă stilul de viaţă mediteraneean nu implică doar dieta descrisă mai sus. Studiile medicale actuale pun accent și pe faptul că oamenii din jurul Mediteranei mai trag și câte un „pui de somn” la amiază. Dar aici trebuie făcută o menţiune: una este „nappingul” (siesta de 15 până la 30 de minute) care permite o reîncărcare rapidă și sănătoasă a „bateriei” în timpul zilei. Și altceva este somnul lung și adânc în timpul zilei (acesta poate indica debutul apneei de somn și riscul de apariţie a fibrilaţiei atriale).