Peste jumătate din viaţă petrecută în acelaşi spital – aceasta înseamnă, pe scurt, activitatea sa. Mai mult despre ce înseamnă pasiunea pentru pediatrie aflăm de la prof. dr. Evelina Moraru, în dialog cu Dumitru Şerban.

Vorbim de o adevărată pandemie diabetică, în condiţiile în care 7,6% din populaţia adultă din întreaga lume are DZ de tip 2. Există speranţe pentru managementul eficace al acestei afecţiuni? Răspunsul este afirmativ, după cum argumentează dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică, subliniind importanţa rolului fenomenelor genetice şi epigenetice în managementul bolii.

Boala coronariană şi manifestările sale reprezintă, în lume, principala cauză de morbiditate şi deces. Pe lângă factorii de risc „tradiţionali“ dobândiţi, evitabili şi modificabili, se consideră că jumătate din riscul bolii coronariene ţine de predispoziţia genetică. Cercetările care au început să elucideze „misterul genetic“ al patogeniei acestei boli, cu implicaţii în abordarea sa terapeutică, sunt discutate de dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

Există locuri în care frumuseţea sufletească a oamenilor este însoţită de frumuseţea naturii. Un astfel de loc, aflat la poalele masivului Caraiman, este ilustrat de dna dr. Maria Iacob, la rubrica Albumul cu clipe.

Factorii genetici au o mare influenţă în producerea variaţiilor individuale ale eficacităţii medicamentelor. Importanţa întregului genom în metabolizarea şi acţiunea medicamentelor este studiat de famacogenomică, disciplină a cărei dezvoltare ar putea permite, în viitor, personalizarea medicaţiei. Detalii, în articolul dlui prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

În perioada 28–29 octombrie a.c., la Braşov va avea loc al treilea Curs est-european şi mediteranean de boli infecţioase pediatrice, totodată şi al patrulea Curs ESPID (European Society of Pediatric Infectious Diseases). Detaliile acestor reuniuni sunt oferite de dna dr. Oana Falup-Pecurariu, directorul cursului, care a răspuns întrebărilor dnei dr. Raluca Bulea.