Institutul Național de Sănătate (NIH) din Statele Unite derulează un amplu studiu ce vizează colectarea de date genetice de la 200.000 de persoane cu boala Parkinson din lume. România este parte a acestui proiect, iar inițiativa este prima de acest fel desfășurată în țara noastră, a anunțat prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, în cadrul unui eveniment organizat joi, 4 aprilie, în contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Parkinson, marcată anual, la 11 aprilie.

Proiectul intitulat GP2 va avea un impact fundamental în ceea ce privește înțelegerea mai bună a mecanismelor fiziopatologice implicate în această afecțiune și a condiționării genelor umane în relație cu boala Parkinson. „Este un proiect extrem de important și ambițios, coordonat cumva de NIH SUA, cu participare britanică foarte importantă. (…) Este important pentru noi, ca neurologi, să cunoaștem acest background genetic, să știm câți dintre pacienții noștri au o componentă genetică printre cauzele bolii și câți nu. (…) Din mai vom începe să colectăm aceste date tocmai de la pacienții în stadii avansate, pentru că ei dezvoltă anumite complicații, care pun probleme de terapie mai mari”, a declarat fostul președinte al Societății de Neurologie din România (SNR), la conferința-dezbatare desfășurată la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București. 

O altă inițiativă care urmează să se desfășoare în țara noastră vizează terapiile asistate de dispozitive utilizate în țara noastră pentru tratarea bolii Parkinson: „Un al doilea obiectiv pe care îl avem, tot o ipoteză complet originală, este de a îmbunătăți rezultatele pe care le avem deja cu terapiile asistate de dispozitive prin alte intervenții adiționale. Protocolul este deja realizat, și acest studiu este în analiza comisiei de etică și sunt convins că foarte curând vom putea începe să lucrăm la el”, a menționat medicul citat.

Tot mai multe cazuri în lume și în România

Datele existente în prezent arătau că, la nivel mondial, în anul 2021 existau 10 milioane de persoane cu boala Parkinson. Distribuția acestora nu este uniformă, numărul de cazuri fiind mai mare în Asia, mai precis Asia de Sud-Est, a explicat conf. dr. Cristina Panea, președintele ales al SNR  În ceea ce privește incidența bolii, aceasta se situează, în lume, între 8 și 18%, în timp ce  prevalența este estimată la aproximativ 0-3%, cu variații în funcție de grupele de vârstă.  

În viitor, specialiștii se așteaptă ca toate aceste cifre să crească proporțional cu creșterea speranței de viață în lume. „Unele estimări spun că, până în 2040, numărul de pacienți din lume ar putea ajunge la 14 milioane, pornind de la datele cunoscute la nivelul anilor 2007, 2014. O analiză a prevalenței pe 3 ani în intervalul 2016-2019, realizată de un grup de experți ai Societății Mondiale de Studiu al Tulburărilor de Mișcare, arată o rată de creștere a prevalenței cu aproximativ 10-15%, variabilă în diferite zone ale globului, o creștere în consecință a mortalității, dar, ceea ce este mai impresionat, o creștere a dizabilităților și a anilor de viață pierduți din cauza morții premature prin această boală”, a precizat conf. dr. Cristina Panea. 

România este și ea cuprinsă în această analize, iar, potrivit datelor, în 2019, în țara noastră prevalența a crescut cu 10,2% față de 2016,  –  aproximativ cât media central europeană –, mortalitatea a crescut cu 8,1%, iar dizabilitatea cu 9,2%. „Știm că în 2013, estimările arătau că în România sunt  circa 70.000 de pacienți cu Parkinson, dacă ar fi să calculăm după rata de creștere a prevalenței estimată la nivel mondial, acum ar trebui să avem în jur de 90.000 de pacienți”, a conchis președintele ales al SNR.