Într-o serie de articole publicate în Nature, experţii în gripă spun că lipseşte
supravegherea acestei afecţiuni la nivel global, în special la păsările de
curte şi la porci şi este nevoie de o revizuire majoră a controlului acestei
boli pentru a deveni mai uşor de susţinut.
Făcând referire la un articol nepublicat al
unui grup de la Centrul Erasmus din Olanda şi de la Universitatea Wisconsisn,
editorii spun că există lacune bine cunoscute în supravegherea gripei, iar
acestea revin în centrul atenţiei prin crearea în laborator a unor tulpini H5N1
care se pot răspândi uşor la mamifere. Consiliul Consultativ de Biosecuritate
al SUA a recomandat, în decembrie 2011, ca articolul să nu ofere detalii despre
metodele folosite la crearea tulpinilor respective.
Articolul din Nature subliniază că monitorizarea gripei este importantă pentru
detectarea nu doar a pandemiei, ci şi a focarelor de gripă umană şi animală,
pentru monitorizarea evoluţiei virale, pentru înţelegerea factorilor care
permit virusurilor să se răspândească şi pentru menţinerea eficienţei
vaccinurilor şi a diagnosticului virusologic la animale.
Pentru analiza tendinţelor, s-au examinat înregistrările
din perioada 2003–2011 pentru toate secvenţele neidentice de la toate tipurile
de virusuri aviare şi porcine care sunt păstrate în baza de date a Centrului Naţional
pentru Informaţii în Biotehnologie a SUA. Numărul de secvenţe ale virusurilor
aviare aflate în baza de date a crescut între anii 2003 şi 2010, dar apoi a scăzut,
în timp ce numărul de secvenţe provenind de la virusurile porcine a rămas fără
creşteri semnificative între 2003 şi 2010, prezentând o creştere puternică
anul trecut.
O problemă suplimentară este intervalul de
un an între colectarea probelor şi secvenţierea izolatelor, conform declaraţiei
dr. Sylvie van der Werf, de la Institutul Pasteur. Motivele ar fi lipsa fondurilor,
precum şi reticenţa multor cercetători de a comunica şi altora secvenţele găsite
înainte de a publica rezultatele. Majoritatea secvenţelor provin de la câteva
ţări, între care SUA şi China. Între 2003 şi 2011, majoritatea ţărilor au
comunicat puţine secvenţe sau deloc, iar supravegherea genetică a gripei
porcine a fost aproape inexistentă.
Experţii în gripă spun că situaţia ar putea
fi rapid îmbunătăţită prin alcătuirea, în ţările şi regiunile aflate la mare
risc, unei reţele de santinele pentru colectarea rapidă a virusurilor şi a
secvenţelor virale, dar se pare că este nevoie de coordonare la nivel internaţional
şi nu există la ora actuală un organism abilitat care să-şi asume în întregime
răspunderea pentru aceste acţiuni.
Într-un comentariu, Jeremy Farrar, un
expert care lucrează la Spitalul de Boli tropicale din Ho Şi Min (Vietnam), susţine
că o modalitate de a îmbunătăţi supravegherea gripei este de a muta o parte din
expertiza relevantă şi tehnologia dinspre ţările dezvoltate spre cele în curs
de dezvoltare, care, se pare, sunt cele mai ameninţate de virusului H5N1 şi de
alte boli emergente. Farrar consideră că ar trebui adusă o parte din investiţia
uriaşă a ţărilor dezvoltate în genomică, tehnologie şi instruire în ţările
afectate din Asia şi din alte părţi ale lumii. În acest fel, supravegherea,
analiza de probe şi, ceea ce este esenţial, sănătatea publică şi cercetarea
clinică pot fi efectuate în acelaşi loc, ceea ce face procesul mai rapid şi mai
flexibil în relaţia cu evoluţiile rapide ale bolilor. Aceasta ar necesita un
transfer de tehnologie, schimb prelungit de oameni de ştiinţă şi un angajament
susţinut în investiţii şi de formare la nivel local, împreună cu o partajare
echitabilă a beneficiilor de pe urma cercetării. La opt ani de la primul caz de
H5N1 apărut la om, prea puţine ţări endemice au acces la vaccinuri sau
medicamente antivirale intravenoase. În ceea ce priveşte rapoartele privind
modificarea virusului H5N1 în laborator astfel încât să se poată răspândi la
mamifere, oamenii de ştiinţă din zonele endemice sunt încă în aşteptare, pentru
a afla ce mutaţii au dus la transmisibilitatea crescută a tulpinii virale.
Într-un alt articol, patru experţi din
patru ţări diferite oferă scurte indicaţii despre modalităţile prin care se
poate îmbunătăţi monitorizarea virusurilor H1N1. De exemplu, dr. Richard Webby,
de la Spitalul de Copii „Sf. Jude“ din Memphis, propune ca un prim pas spre îmbunătăţirea
supravegherii gripei porcine (la acest moment răspândită între universităţi,
producători de medicamente şi agenţii guvernamentale) să fie creşterea coordonării
prin stabilirea unei baze de date centralizate. (Informaţii preluate din Buletinul de actualităţi săptămânale al
Institutului Cantacuzino şi prelucrate de dr.
Maria Dragotă)
