Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Tendinţe în chirurgia cancerului de sân

Viața Medicală
Florentina Ionescu vineri, 20 martie 2020

Specialiștii subliniază că screeningul este singura metodă de diagnostic precoce a cancerului mamar. Din păcate, în România, nu există în prezent un astfel de program naţional pentru populaţia la risc. Indiferent de stadiul în care este descoperită boala, există numeroase opţiuni terapeutice, iar tehnicile chirurgicale au evoluat foarte mult, îndeosebi în direcţia conservării ţesutului mamar sănătos și în reconstrucţia sânului.

Simpozionul „Cancerul de sân – o abordare multidisciplinară”, organizat sub egida Clubului Regal al Medicilor, s-a desfășurat la București, în 5 martie, la Ponderas Academic Hospital. Programul a inclus teme diverse, începând de la indicaţia mastectomiei în 2020, chirurgia conservatoare, rolul medicului nutriţionist în echipa multidisciplinară care se ocupă de managementul pacientei cu cancer mamar, consilierea genetică, precum și reconstrucţia mamară hibridă cu implant mamar, ţesut autolog și substituenţi biologici și sintetici.

Ţintele chirurgiei conservatoare

„Cum alegem ce tip de chirurgie facem: conservatoare sau mastectomie?”, dr. Simona Filip, medic primar chirurgie generală cu competenţă în chirurgie oncologică a explicat: „Bineînţeles, opţiunea depinde de extensia bolii, de volumul de ţesut mamar care trebuie excizat, dar raportăm și la volumul sânului și, totodată, dacă putem avea un impact cosmetic acceptabil pentru sânul operat”. Prima ţintă a chirurgiei conservatoare mamare este de excizie completă a tumorii, astfel încât medicul să aibă margini libere de tumoră, urmată de o excizie minimă a ţesutului mamar normal și de o reconstrucţie, astfel încât operaţia să aibă un impact minim cosmetic la nivelul sânului. Ulterior, radioterapia este obligatorie pentru a obţine rezultate pe termen lung, arată dr. Simona Filip: „Chirurgia conservatoare a devenit un standard de tratament pentru cancerul mamar T1 și T2, deci în tumorile mici, sub 5 cm, cu eficienţă similară cu mastectomia, dacă se însoţește cu radioterapie postoperatorie”.

În ce situaţii este recomandată mastectomia

Referindu-se la indicaţiile mastectomiei în 2020, dr. Gerald Filip, medic primar chirurgie generală, a vorbit despre cum pot modula medicii indicaţiile acestei proceduri la condiţiile din România. Potrivit acestuia, indicaţiile mastectomiei sunt:

  • tumoră voluminoasă sau un DCIS (carcinom ductal in situ) extins, ce nu permite sacrificiul și reconstrucţia mamară;
  • tumorile multicentrice care nu permit tratamentul oncoplastic (însoţit de reconstrucţie) – însă aici mastectomia este o decizie discutabilă, spune medicul, întrucât, dacă există trei tumori într-un cadran, se poate face chirurgie reconstructivă;
  • mastita carcinomatoasă, care niciodată nu se pretează la chirurgie conservatoare;
  • contraindicaţiile radioterapiei, de genul bolilor sistemice sau antecedentele de radioterapie ale pacientei;
  • mastectomia de reducere a riscului de cancer de sân;
  • alegerea pacientei, când are în vedere mastectomia versus terapia conservatoare.

Medicul chirurg a încercat să răspundă la întrebarea dacă se pot modifica indicaţiile de mai sus în anumite situaţii: „Nu putem modifica volumul tumoral, dar putem modifica un comportament care să ne ducă la diagnosticul precoce al unor tumori, în așa fel încât femeia să nu mai ajungă cu o tumoră voluminoasă la doctor”. În plus, dr. Gerald Filip a explicat că nu pot fi modificate apariţia sincron a mai multor tumori și indicaţia în mastita carcinomatoasă (care întotdeauna va fi tratată prin mastectomie), și nici contraindicaţiile radioterapiei.
„Dar putem modifica momentul în care facem mastectomia de reducere a riscului, pentru că este o operaţie care scoate, de fapt, un ţesut mamar normal, fără leziuni, și cred că mai logic ar fi să așteptăm până în momentul în care apare o leziune suspectă sau chiar cancer, și atunci să fie modificată atitudinea chirurgicală”.

Abordarea multidisciplinară

În discursul din deschiderea evenimentului, prof. dr. Cătălin Copăescu, director medical Ponderas Academic Hospital, a amintit că modelul interdisciplinar folosit în cadrul unor centre medicale dedicate, care abordează o singură patologie în întreaga ei complexitate, este un deziderat pentru toate specialităţile medicale: „Probabil că perioada existenţei unor spitale monodisciplinare, așa cum se întâmplă în peisajul românesc destul de des, va apune în curând. Trebuie să fim sub o umbrelă largă care poate facilita accesul pacienţilor către mai multe specialităţi, în interiorul aceleiași instituţii”.

cancer1

Nutriţia personalizată – soluţii adaptate

Și nutriţia joacă un rol important în managementul pacientelor cu cancer de sân, mai ales în timpul tratamentului. O prezentare care a clarificat numeroase aspecte din acest domeniu a fost susţinută de dr. Ruxandra Maria Pleșea, medic specialist diabet zaharat și nutriţie: „Când a intrat în cabinetul nostru pacientul cu acest diagnostic, trimis de către medicul oncolog, trebuie să avem în vedere ce perioadă traversează. În funcţie de această etapă, abordarea nutriţională este alta. Eu cred foarte mult în nutriţia personalizată și cu atât mai mult în acest context”. Dacă pacienta se află în timpul tratamentului pentru cancerul mamar, e posibil să apară efecte secundare care pot fi influenţate, ba chiar atenuate, și prin intermediul nutriţiei, potrivit medicului citat.

Aspectul pe care nutriţionistul îl are în vedere, în primul rând, la aceste paciente este menţinerea unei greutăţi sănătoase și a masei musculare. În situaţia în care pacientele se confruntă cu exces ponderal, se va aborda un program de scădere în greutate, însă întotdeauna acesta trebuie să fie cât mai puţin agresiv, spune dr. Ruxandra Pleșea. Acest program va fi astfel creat încât să nu încurajeze inflamaţia din corp: „Bineînţeles, vom calcula un aport proteic, un aport caloric, însă dincolo de partea teoretică, avem în vedere partea practică: atunci când pacientul chiar nu poate mânca. Asta înseamnă nutriţie personalizată, să vii cu soluţii adaptate”.

În planul nutriţional se va include și aportul de micronutrienţi esenţiali pentru pacientele cu cancer mamar, mai ales în timpul tratamentului chimioterapic (nu sunt recomandate suplimentele). Totodată, se va ţine cont de alegerea unor alimente optime pentru atenuarea efectelor secundare ce apar în decursul tratamentului, cum ar fi sindromul diareic, constipaţia: „Dieta se adaptează foarte strict la aceste perioade, urmând ca ea să se modifice, și atunci se generează vizite multiple la medicul nutriţionist, care să conducă pacientul prin aceste momente și să abordeze diferit alimentaţia”.

cancer2

Componenta genetică

Din perspectivă genetică, un cancer este un proces evolutiv lent și complex care cumulează modificări chiar și pe parcursul tratamentului. „Noi îl definim ca fiind acumularea unor defecte genetice și epigenetice, iar acestea dau naștere unor erori celulare care au noi caractere de invazie și de metastazare”, a spus dr. Andreea Cătană, medic primar genetică medicală. Potrivit specialistului, toate cancerele sunt genetice la origine, pentru că implică mutaţii și evenimente epigenetice.

Aproximativ 10-15% dintre pacientele diagnosticate cu cancer de sân au o componentă genetică ereditară. Restul pacientelor, spune dr. Andreea Cătană, dezvoltă boala ca rezultat al unei interacţiuni complexe care induce modificări de structură la nivelul genei sau modificări epigenetice, adică de funcţie, a genei în relaţie cu factorii biologici.

cancer3

Când trebuie iniţiată radioterapia în tratarea tumorilor mamare

Se estimează că aproximativ două treimi dintre toţi pacienţii bolnavi de cancer vor avea nevoie de radioterapie, la un anumit moment, ca tratament unic sau ca parte integrantă a unui protocol multimodal, a transmis dr. Cristina Duran, medic specialist radioterapie, în cadrul prezentării sale.

Studiile clinice în domeniul cancerului mamar citate de dr. Cristina Duran arată o scădere importantă a ratei de recurenţă locală prin intermediul radioterapiei – cu 20%, la cinci ani, și o reducere cu 5% a ratei de mortalitate la 15 ani. „Nu se poate identifica un grup de paciente care nu ar beneficia de pe urma radioterapiei în urma intervenţiei chirurgicale conservatoare. Însă important de menţionat este faptul că radioterapia trebuie începută după 4-5 săptămâni de la intervenţia chirurgicală conservatoare, pentru că – dacă putem estima riscul de recurenţă locală la 10 ani la 6%, pentru fiecare lună de întârziere, riscul absolut crește cu 0,5%”, a explicat medicul.

Etichete: san cancer Radioterapie tratament nutritie genetica

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC