Rezultatele unui studiu privind percepțiile globale asupra obezității,  realizat în 14 state, printre care și România, arată că spre deosebire de majoritatea țărilor studiate, românii care trăiesc cu obezitate văd această afecțiune mai mult ca pe o problemă de alegeri personale decât ca pe o boală care necesită tratament pe termen lung.

„Concluziile pentru România prezintă cea mai dură imagine a auto-culpabilizării din studiul nostru. Convingerea că obezitatea este o chestiune de alegere personală este atât de puternică, încât anulează acceptarea acesteia ca afecțiune medicală, ducând la una dintre cele mai scăzute rate de implicare medicală”, a declarat Roberto Cortese, șeful departamentului Ipsos de studii de monitorizare a obezității și bolilor cardiometabolice.

Astfel, potrivit studiului, 79% dintre persoanele care trăiesc cu obezitate în România consideră că afecțiunea lor „se poate preveni prin alegeri personale” - cea mai mare cifră dintre cele 14 țări incluse în studiu și cu mult peste media acestora (66%).  Totodată. șapte din zece respondenți cu exces de greutate sunt de acord că „dieta și exercițiile fizice pot rezolva singure obezitatea”.

La polul opus, doar 55% dintre aceste persoane recunosc că obezitatea este „o afecțiune medicală care necesită tratament continuu” - comparativ cu 71% la nivel global. Acest lucru este întărit de o încredere foarte scăzută în factorii biologici ai bolii – doar 35% recunosc că „genetica și biologia sunt cauze principale” ale acestei afecțiuni, față de 51% la nivel global, se arată într-un comunicat de presă. 

În același timp, doar 21% dintre persoanele care trăiesc cu obezitate au consultat un medic cu privire la greutatea lor în ultimul an, una dintre cele mai scăzute cifre din studiu. Cei mai mulți dintre cei care nu au consultat un medic – 41% –  au spus că nu au făcut acest lucru pentru că preferă să-și gestioneze singuri greutatea. 

Pe de altă parte, atunci când vine vorba de riscurile obezității asupra sănătății, două treimi dintre românii cu obezitate o consideră o cauză directă sau o contribuție puternică la diabetul de tip 2 (66%) și bolile de inimă (64%). Ambele cifre sunt cu peste 10 puncte procentuale mai mari decât media globală, se mai notează în comunicatul de presă.