Prima ediţie a Zilelor Medicale ale Ţării Oașului a avut loc în 2009, tema abordată fiind „Actualităţi în bolile metabolice”. La 13 ani distanţă, organizatorul celei de-a 13-a ediţii, conf. dr. Vasile Negrean, revine tematic la ceea ce a fost atunci, de data aceasta cu subiectul „Bolile metabolice, mereu o provocare”. Semn că anomaliile de metabolism, indiferent de tipurile lor de manifestare, rămân în actualitate, cercetările acoperind întreaga lor paletă.

Evenimentul știinţific a debutat vineri, 29 iulie, cu un in memoriam prof. dr. Marius Motocu (cel care a dezvoltat Clinica Medicală IV, Cluj-Napoca, formator și mentor în tainele semiologiei pentru multe generaţii), prof. dr. Anton Drăghici (șef disciplină Clinica Medicală IV, 1998-2005) și dr. Cristian Lupu, fost director medical al Spitalului Orășenesc Negrești-Oaș.

Conf. dr. Vasile Negrean, cel care a prezentat prima lucrare, a oferit o privire istorică asupra terapiei insulinice în diabetul zaharat (DZ). Temă bine aleasă în contextul împlinirii, la 29 iulie, a 100 de ani de la prima administrare a terapiei. Au fost puse în discuţie cercetările cunoscuţilor Paul Langerhans, Frederick Banting, Charles Best, John MacLeod, John Jacob Abel și, nu în ultimul rând, Nicolae Paulescu. S-a făcut o utilă trecere în revistă a rezultatelor concrete, de la primele colecţii distincte de celule în pancreas (viitoarele Insule Langerhans) la descoperirea insulinei, la obţinerea insulinei cristaline, la cea NPH, la insulina genetică, respectiv la noile sisteme de administrare, precum pompele pentru insulină sau sistemul stilou.

Ghiduri neadaptate vârstnicilor

Sunt tentat să prezint fiecare lucrare în parte, toate luările de cuvânt purtând amprenta responsabilităţii cercetării la patul celor suferinzi, în laboratoare sau biblioteci. Mă voi opri însă doar asupra câtorva. Încep cu o lucrare interesantă prin temă și mai ales abordarea ei – bolile metabolice la pacientul geriatric, prezentată de dr. Bogdan Neacșu (Spitalul Orășenesc Negrești-Oaș) –, prin axa prevenţie - pacient geriatric - prognostic de viaţă.

Bolile metabolice prezente la pacientul geriatric sunt obezitatea, diabetul (tip 1 sau 2), dislipidemia, demenţa, cardiopatia ischemică. Din păcate, ghidurile de intervenţie nu sunt deloc adaptate pacientului geriatric. Și aici intră în discuţie combaterea sedentarismului, atenţia acordată fricii de mișcare la persoanele de vârsta a treia.

Recomandările s-au axat pe evitarea dietelor drastice (cum este postul), pe reducerea medicaţiei cât mai mult posibil (sunt persoane cu multiple comorbidităţi, drept urmare și numărul medicamentelor este unul ridicat), pe o diminuare a consulturilor și investigaţiilor medicale sau, cu alte cuvinte, reducerea plimbărilor inutile la cabinetele medicilor de familie sau la spitale/clinici.

Cazuri unice în România

O altă lucrare care a ieșit din tipare este cea dedicată unei boli rare – deficienţa de ornitin trans­carbamilază (OTC). Prof. dr. Olga Hilda Orășan a prezentat două cazuri din Clinica Medicală IV Cluj-Napoca, singurele din România la ora actuală. Este vorba despre două paciente clujene, gemene dizigote, în vârstă de 33 de ani, internate în 2021. Vorbim despre dereglarea metabolismului ureei, boală rară metabolică, 1 la 80.000 de cazuri. Afecţiunea apare în perioada neonatală sau în cursul vieţii. Poate duce la dizabilitate intelectuală sau chiar la deces. Debutul este acut (greaţă, vărsături, inapetenţă progresivă), cu manifestări clinice intermitente. Factorii declanșatori sunt daţi de procesele catabolice care au loc la trecerea de la viaţa intrauterină la cea neonatală. Debutul insidios presupune: dureri abdominale, vărsături, hepatomegalie, ameţeli, deficit de creștere, alopecie, epilepsie.

        Tratamentul se face precoce, prin sistarea aportului proteic, medicamente de primă linie (fenilbutirat de sodiu, fenilbutirat de glicerină, clorhidrat de L-arginină), la care se adaugă monitorizarea amoniemiei plasmatice la fiecare patru ore. Obiectivele vizează controlul metabolismului și evitarea complicaţiilor cronice. De asemenea, la copiii până în 2 ani se impune transplantul hepatic. Munca a fost și rămâne una în echipă multidisciplinară: medic pediatru, neonatolog, nutriţionist, farmacist, psihiatru, psiholog, ATI, neurolog, gastroenterolog, UPU, infecţionist.

Diabetul și boala parodontală

        O altă lucrare asupra căreia mă opresc este cea dedicată parodontopatiei diabetice (dr. Diana Anușcă, medic rezident Parodontologie, Timișoara). Este patologia care lasă pacientul fără masticaţie, calitatea vieţii fiindu-i sever afectată. Boala parodontală are o prevalenţă crescută. Putem afirma că afecţiunea rămâne pe mai departe o problemă majoră de sănătate publică. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat faptul că 4.844 de cercetători din cele două domenii evidenţiază legătura dintre diabet și patologia parodontală.

        De interes s-au bucurat abordările legate de obezitate și riscul cardiovascular (diabetul și obezitatea merg mână în mână; boala coronariană este greu de pus în evidenţă la obezi, din cauza modificărilor apărute; riscul de deces la pacienţii obezi crește odată cu creșterea masei corporale), apneea la diabetici, tratamentul oral al diabetului zaharat, nefropatia diabetică în DZ1 și DZ2, cardiomiopatia diabetică, diagnosticul și tratamentul hiperuricemiilor, aportul imagistic în diagnosticul tumorilor endocrine pancreatice.

        La eveniment au participat aproape de 80 de specialiști, interesaţi nu numai de lucrările celor patru sesiuni știinţifice, ci și de cele patru simpozioane. Acestea au avut ca teme pandemia silenţioasă în boala aterosclerotică cardiovasculară, pacientul aterotrombotic, terapia fundamentală în DZ2, pneumopatiile interstiţiale difuze cu fenotip fibrozant progresiv.