Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Noi orizonturi pentru Estetica medicală

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 11 septembrie 2020

Procedurile estetice injectabile, cu fire resorbabile ș.a.m.d. nu sunt la îndemâna oricui, medicul plastician și dermatologul având dezlegarea de a le efectua. Recent organizatul Congres de Dermatologie corectivă și Estetică medicală a pus la loc de cinste interdependenţa și colaborarea dintre cele două specialităţi, în beneficiul pacientului.

Contextul pandemic actual este unul generator de restricţii sanitare, mai ales în ceea ce privește desfășurarea reuniunilor faţă în faţă, inclusiv a manifestărilor știinţifice medicale. Nimeni nu mai poate organiza astfel de reuniuni fără să ţină cont de asigurarea măsurilor de protecţie: respectarea distanţei de 1,5 m între participanţi, purtarea măștii, dezinfectarea periodică a mâinilor și a suprafeţelor etc. Acestea au fost și condiţiile în care Asociaţia Medicală de Dermatologie Corectivă (AMDC) a organizat, în perioada 28-30 august, la un hotel din București, cel de-al XII-lea Congres de Dermatologie corectivă și Estetică medicală.

        Practic, repartizarea participanţilor s-a făcut în cinci săli (cu capacitatea de peste 100 de persoane) a câte 20 de persoane fiecare, iar lucrările au fost prezentate într-o sală separată, cu transmitere în timp real în restul sălilor. În plus, cei înscriși s-au programat pe zile (au fost aproape 300), astfel încât să se evite aglomerarea. Standurile de prezentare au fost amenajate în spaţiu deschis, în grădina hotelului, în proximitatea sălilor de prezentare.

MasterClass avansat

        Numărul în creștere al cererilor de proceduri corective nechirurgicale a dus la apariţia de noi tratamente cosmetice inovatoare care să ajute la definirea bărbiei și a liniei maxilare, corectarea lacrimilor și remodelarea nasului fără riscurile unei intervenţii chirurgicale. De aceea, un interes deosebit a suscitat cursul de MasterClass avansat privind conturarea facială susţinut de conf. dr. Ana-Maria Oproiu și dr. Bogdan Dimitrie Niculae (președintele AMDC). Cursul, însoţit de demonstraţii live, s-a adresat în special celor care doresc să înveţe tehnici avansate de ultimă oră.

        Au fost oferite, cu această ocazie, demonstraţii cuprinzătoare și instruire în profunzime, accentul fiind pus pe practică și mai puţin pe teorie. S-au prezentat astfel tehnici și proceduri de pionierat, printre care umplutura dermică cu ac și microcanule.

        Tot live a fost și intervenţia doctorului Nestor Tores din Canada care, graţie mijloacelor online de comunicare video la distanţă, a prezentat noile protocoale de tratament ale zonei perioculare: peeling, mezoterapie cu peptide, filler AH dedicat acestei zone.

        Este vorba despre o combinaţie de peeling și injectări cu produse speciale, dedicate exclusiv zonei oculare. „Adică, nu mai folosești la ochi produse care sunt destinate buzelor, de exemplu. Acum folosești tipuri de produse care sunt gândite, studiate și analizate chimic pentru zona pe care o injectezi, astfel încât să nu producă edeme sau inflamaţii prea mari”, ne-a explicat dr. Niculae Bogdan.

Tratamentul hiperhidrozei axilare

        Hiperhidroza este o boală caracterizată prin transpiraţie excesivă la nivelul axilelor, palmelor și plantelor. Ea poate fi tratată prin injectări cu dysport – toxină de tip A –, un produs avizat și la noi, dar numai pentru tratamentul axilelor. În lume se folosește și pentru hiperhidroza plantară și palmară, potrivit conf. dr. Ana-Maria Oproiu, șefa secţiei de chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă București.

Conf. dr. Ana-Maria Oproiu (2)
Conf. dr. Ana-Maria Oproiu

        În prezentarea pe care a susţinut-o, aceasta a spus că, pentru tratarea hiperhidrozei axilare, în prima fază se injectează câte 100 de unităţi pe fiecare axilă, după care, la rapel, se pot injecta 200 de unităţi „și atunci timpul de blocare a eliberărilor de acetil-colină la nivelul sinapsei va fi pe o perioadă mai lungă de timp”.

        Injectările se fac cu ace intradermice de 32 G de 4 mm, „pentru că glandele sudoripare se află la joncţiunea dintre dermul profund, până în ţesutul subcutanat și ideal este să se injecteze strict în acea zonă, să nu apară complicaţii dacă se injectează în profunzime”, explică medicul de la SUUB. Utilizând ace mai mari de 4 mm există riscul să apară hematoame, prin injectarea altor structuri anatomice, „iar la nivelul axilei chiar avem structuri anatomice importante”.

        Ca tehnică, după epilarea zonei axilare, aceasta se dezinfectează, „de preferat cu clorhexidin, dermobacter și nu cu alcool – alcoolul inactivează toxina injectată, se șterge apoi cu betadină, după care se aplică o pulbere de amidon”. În momentul în care pacientul începe să transpire, în zona respectivă va apărea o „hartă” mai colorată – este reacţia amidonului cu betadina și transpiraţia. Acea zonă se hașurează, pentru că acolo se va injecta toxina.

        Injectările se fac întâi pe margine, la distanţe de 1-1,5 cm, după care se avansează spre interior, păstrând aceleași distanţe între punctele de injectare. Se vor injecta cele 100 de unităţi pe axilă în prima fază, după care câte 200 de unităţi pe axilă în faza a doua, la distanţă de un an. „În general, primul rapel se face la un an, după care la un an și jumătate. Nu trebuie scăzut intervalul, pentru că la un moment dat pacientul va începe să producă anticorpi”. Există și câteva contraindicaţii pentru aceste intervenţii: persoanele cu istoric personal de cancer, femeile însărcinate, în perioada de alăptare sau persoanele cu boli autoimune.

        Conf. dr. Ana-Maria Oproiu spune că această problemă se poate rezolva ușor în cabinet, prin injectarea toxinei amintite, sau se poate merge inclusiv până la intervenţia cu laser, „care se face subtegumentar, pentru a distruge glandele ecrine, responsabile de apariţia acestei transpiraţii”.

Interacţiunea laser-ţesut

        Dermatologia, chirurgia plastică, dar și chirurgia generală, endoscopică, ginecologică ș.a.m.d. pot beneficia de o unealtă importantă, din ce în ce mai mult folosită, care utilizează energia luminoasă emanată de mediul activ ce conţine dioxid de carbon – Laserul CO2. Aceste sisteme sunt destinate utilizării în aplicaţii atât chirurgicale, cât și estetice, aplicaţii care să necesite excizie, ablaţie, vaporizare și coagulare a ţesuturilor.

        La modul general, orice laser are o anumită acţiune asupra ţesutului-ţintă. Efectul acestei acţiuni poate fi de natură termică, mecanică sau chimică. Potrivit medicului Bogdan Savu, profesor asociat la Institutul Medico-Militar, efectul fototermic presupune vaporizare-coagulare, cel fotomecanic – „cum vedem la lasere Q-comutate” – presupune disrupţie, dar și tăiere, iar efectul fotochimic se manifestă prin excitarea unor reacţii chimice. Alte fenomene care apar atunci când radiaţia laser penetrează ţesutul-ţintă ar fi reemisia, fluorescenţa sau generarea armonică.

        Distribuţia energiei realizate de radiaţia laser este una gaussiană, adaugă Bogdan Savu: „S-au încercat fel de fel de modalităţi, fie electronice, fie optice de modificare a acestei distribuţii, însă până în prezent lucrurile nu sunt realizate sută la sută”. În funcţie de cât de precisă și cu diametrul cât mai mic este radiaţia, cu atât penetrabilitatea în ţesut va fi mai mare, iar disrupţiile celulare vor fi mai adânci. Cu cât ea este mai defocalizată și suprafaţa de iradiere mai mare, cu atât va pătrunde mai puţin în ţesut și disrupţiile vor fi mai mici.

        La fel de importantă, potrivit doctorului Savu, este și noţiunea de timp de relaxare termică. Acest parametru reprezintă durata în care o anumită ţintă își cedează înapoi căldura și este direct proporţională cu pătratul diametrului ţintei respective. Dacă ţinta este mai mare, timpul de relaxare termică va fi mai mare, iar cu cât ţinta este mai mică, cu atât timpul de relaxare termică este mai mic. Asta înseamnă că pentru a distruge ţinte mai mari este nevoie de o energie termică mai mare și, bineînţeles, dacă ţinta este mai mică în diametru, o energie mai mică, pentru a nu produce efecte termice colaterale nedorite, adică arderea ţesuturilor în afara celor care trebuie distruse. Este de dorit ca durata pulsurilor cu care acţionează un laser să fie egală cu timpul de relaxare termică.

Dr. Bogdan Savu și dr. Bogdan Dimitrie Niculae prezintă lucrarea despre laserul CO2
Dr. Bogdan Savu și dr. Bogdan Dimitrie Niculae prezintă lucrarea despre laserul CO2

O nouă competenţă la orizont

        Președintele AMDC ne-a declarat că la Ministerul Sănătăţii se află, pentru aprobare, o propunere de implementare, în România, a unui program de wound healing, cu obiectivul principal de a pregăti profesioniști într-o nouă competenţă: specialist în vindecarea rănilor. „Vom fi a doua sau a treia ţară din Europa care implementează acest program, dedicat în special dermatologilor și plasticienilor”, a spus dr. Bogdan Dimitrie Niculae. Detalii despre acest program a oferit, în cuvântul său, prof. dr. George-Sorin Ţiplica, copreședinte al congresului. Ceilalţi doi copreședinţi au fost profesorii Carmen Sălăvăstru și Tiberiu Bratu.

Prof. dr. George-Sorin Țiplica
Prof. dr. George-Sorin Țiplica (dreapta)

 

 

Etichete: estetică medicală dermatologie corectivă

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC