Studii realizate în ultimii ani au arătat corelații între afecțiuni precum psoriazis, acnee sau rozacee și alterarea microbiotei.
O revizuirea a unor studii și meta-analize publicate în perioada 2018-2025 a evidențiat o legătură între dezechilibrul microbiotei intestinale și inflamația sistemică în psoriazis. Astfel, analiza a evidențiat existența unui profil microbian consistent alterat la pacienții cu psoriazis.
„Deși patogenia a fost clasic centrată pe componenta cutanată, conceptul axei intestin-piele a reconfigurat înțelegerea mecanismelor fiziopatologice, postulând disbioza intestinală drept contribuitor activ la inflamația sistemică”, se arată în observațiile prezentate la Congresul Național de Dermatologie de anul acesta.
Aceasta nu este însă singura patologie dermatologică în care microbiota are un rol important. „Tot mai multe afecțiuni sunt legate direct – sau în primul rând – de microbiota intestinală. Există această axă intestin-piele care cumva este legată de microbiota. Patologii precum dermatită atopică, acnee, pitiriazis versicolor pot apărea din cauza acestui dezechilibru al microbiotei”, a explicat conf. dr. Alin Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie (SRD).
Cu această ocazie, el a explicat și legătura dintre îngrijirea corespunzătoare a pielii și efectul germenilor asupra unor afecțiuni dermatologice: „În dermatita atopică, de exemplu, îngrijirea pielii trebuie făcută așa cum îți spune medicul, cu produsele care sunt cele mai potrivite pentru tine. (...) o îngrijire excesivă poate fi la fel de periculoasă ca una deficitară, la fel și utilizarea unor produse antimicrobiene foarte puternice. Acelea, de exemplu, pot să usuce și mai mult o piele deja uscată; pielea are microfisuri, [acestea pot favoriza] pătrunderea germenilor, iar odată pătrunși aceștia se pot comporta ca triggeri care declanșează boala, dar pot determina și apariția unor infecții”.
Mecanisme similare au loc și în afecțiuni precum rozaceea sau acneea, a adăugat președintele SRD: „Pentru rozacee este același lucru. În anumite condiții, demodex folicullorum, [un parazit] pe care îl avem toți pe piele, devine patogen. Atunci când aceste se înmulțește foarte mult (...) în detrimentul altora – de fapt asta înseamnă alterarea microbiotei – generează anumite mecanisme imunologice, pentru că toți acești germeni pot fi factori triggeri pentru declanșarea unor cascade imunologice. La fel se întâmplă în acnee. Deci microbiota este extrem de importantă”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe