Manifestarea anuală „Quo vadis, Dermato-Venerologia?”, aflată în 2026 la ediția a V-a, s-a desfășurat în zilele de 13 și 14 noiembrie, la București, într-o atmosferă care a cultivat dialogul și colegialitatea.
Prof. Dr. Carmen Sălăvăstru a fost Coordonatorul Științific al Congresului „Quo vadis”, acesta fiind un eveniment organizat de Asociația Română de Dermatologie și Venerologie (ARDV) în format fizic. Evenimentul a fost creditat cu 11 EMC. Manifestarea științifică a fost, în esență, un Congres Național cu participare internațională, ocazie cu care am putut realiza scurte interviuri cu speakeri veniți din țări precum Marea Britanie, Irlanda, Italia.
Programul științific al celei de-a cincea ediții a Congresului Național „Quo vadis” a inclus teme diverse – de mare interes pentru membrii comunității dermatologice – , începând de la lucrări cu focus pe bolile cu transmitere sexuală și până la lucrări dedicate tipurilor de lasere folosite în tratamentul bolilor cutanate. O secțiune a Congresului a inclus lucrări cu focus pe boli inflamatorii cutanate (psoriazis, dermatită atopică, dermatită de stază ș.a.).
Am avut ocazia de a-i asculta pe experții străini prezenți la București, vineri, 13 noiembrie, în prima zi a Congresului „Quo vadis”, mai ales că manifestarea științifică a inclus secțiuni de tipul „Meet the experts” (Întâlnirea cu experții).
Dr. Michael Waugh (foto) a fost unul dintre experții în dermatologie cu care am avut ocazia să discut față în față vineri, la Congresul „Quo vadis”, el fiind parte din prezidiu la secțiunea cu focus pe bolile cu transmitere sexuală.
bun.jpg)
„Dermatologia are un viitor enorm, deoarece pielea și mucoasele reprezintă unul dintre cei mai mari organe ale corpului. Pielea este bariera noastră față de lumea exterioară. Ea protejează interiorul corpului în fața microbilor, de accidente, răni și leziuni. Un alt aspect foarte important este că pielea trebuie îngrijită bine, pentru că fața, în special zona din jurul ochilor, poate spune foarte multe despre o altă persoană. Se poate vedea foarte ușor, uitându-te la cineva, dacă acea persoană este fericită sau nefericită, iar un medic este instruit să observe și alte lucruri, de exemplu un gât mărit sau ceva de genul accesta. Așadar, dermatologia are un viitor enorm și trebuie apreciată”, a declarat dr. Michael Waugh, fellow fondator al European Academy of Dermatology and Venereology (EADV).
O lucrare extrem de interesantă despre pacientul cu boli cu transmitere sexuală a susținut la Congresul „Quo vadis” dr. Derek Freedman. Acesta este medic specialist consultant în medicină genito-urinară și boli cu transmitere sexuală (BTS) din Dublin, Irlanda. El a fost prezent vineri la București și am discutat, așadar, față în față despre cum ar trebui să comunice medicii cu pacienții care au infecții cu transmitere sexuală. 
„În această dimineață (n.red. – 13 noiembrie) m-am concentrat asupra a ceea ce ar trebui să facem într-o consultație cu un pacient care se teme sau care simte anxietatea riscului de a fi contractat o infecție cu transmitere sexuală. Ne dăm seama că oamenii sunt timizi și inhibați atunci când vine vorba despre sex. Și este important ca medicul să realizeze o anamneză plină de compasiune, dar foarte obiectivă, să efectueze un examen clinic complet și să recolteze un set complet de teste, deoarece multe dintre aceste infecții pot fi identificate doar prin efectuarea testelor corespunzătoare”, ne-a declarat dr. Derek Freedman.
Totodată, specialistul a ținut să sublinieze că infecțiile cu transmitere sexuală pot fi depistate doar printr-un examen clinic adecvat: „Sexul este un subiect despre care mulți dintre noi ne simțim, în mod firesc, inhibați să vorbim. Prin urmare, este important ca medicul să depășească această inhibiție și să facă din întrebările despre sex o parte din rutină, la fel cum ai întreba despre apetitul pacientului, despre tranzitul intestinal, despre greutate sau despre orice altceva de acest fel.) Pacienții ar trebui întrebați și despre viața lor sexuală: dacă sunt activi sexual, când au avut ultima dată un contact sexual și, de asemenea, dacă relația sexuală este satisfăcătoare”.
Tot vineri am avut ocazia de a discuta cu dr. Peter Greenhouse, specialist în menopauză și în sănătatea femeii. Ca punct de plecare pentru dialogul nostru am folosit subiectul lucrării sale, intitulate „Hormonal treatments for Catamenial Dermatoses”. bun.jpg)
„Menopauza este, de fapt, tema mea principală, iar prelegerea de astăzi a fost despre infecțiile dermatologice, infecțiile genitale și despre felul în care acestea sunt modificate de ciclul menstrual. Dar ciclul menstrual cauzează și multe alte probleme [pentru paciente]. Iar ca medic, dacă vrei cu adevărat să îmbunătățești calitatea vieții femeilor, atunci trebuie să abordezi problemele serioase pe care le au unele femei în perioada premenstruală. Aceasta este, de fapt, singura modalitate prin care poți face o diferență enormă în viața lor, iar soluția va fi, de obicei, un anumit tip de tratament hormonal”, a declarat dr. Peter Greenhouse.
Problema este, în opinia doctorului Peter Greenhouse, că timp de 25 de ani a existat o mare teamă față de tratamentul hormonal administrat femeilor: „iar această teamă este complet nejustificată, deoarece cercetarea publicată în urmă cu 25 de ani a fost total greșită”.
Un alt speaker internațional prezent zilele trecute la București, la Congresul „Quo vadis, Dermato-Venerologia?”, organizat de ARDV, a fost dr. Francesco Lacarrubba, din Italia. El este profesor de dermatologie la Universitatea din Catania. Lucrarea sa a fost „Dermoscopy in pediatric skin growths”.
Am avut ocazia să-i adresez câteva întrebări vineri, iar profesorul Lacarrubba ne-a declarat: „Prelegerea mea a fost despre utilizarea dermatoscopiei în dermatologia pediatrică. Dermatoscopia este un instrument simplu și non-invasiv, care poate fi folosit la toate categoriile de pacienți, de exemplu la copii, și permite recunoașterea unor caracteristici care clinic nu sunt evidente. Poate fi utilizată într-o varietate de afecțiuni cutanate, infecțioase și inflamatorii, iar principalul avantaj al acestei tehnici este că, într-un procent mare de cazuri, poate evita recurgerea la proceduri invazive precum biopsia, pentru examenul histopatologic”. 
În încheiere, profesorul Francesco Lacarrubba a punctat și că „Mesajul meu pentru dermatologi este următorul: dermatoscopia este foarte răspândită în comunitatea dermatologică, dar este folosită în general mai ales pentru leziunile pigmentare și tumorale. Sugestia mea este să folosim această tehnică și pentru alte indicații, precum afecțiunile infecțioase și cele inflamatorii, deoarece utilizarea ei este în creștere și este foarte utilă”.
Doctor Vali Anton a fost prezentă și vineri la Congresul „Quo vadis, Dermato-Venerologia?”, așa că am avut ocazia să-i adresez câteva întrebări, chiar dacă urma să-și prezinte lucrarea în ziua următoare. 
„Pentru prima dată în România va participa Podologia alături de un dermatolog la un prim congres de Dermatologie. (...) În această clinică cu care colaborez de doi ani și unde sunt și director medical acum, aducem în centru dermatologul, lângă o echipă întreagă de podologi trainuiți, cu școală avizată, bineînțeles. Abordăm aici toate afecțiunile, tot ce înseamnă unghii mâini, picioare, talpă. De la onicomicoze, la debut, la onicomicoze foarte grave. (...) Am acceptat șansa de a participa la acest Congres, pentru care le mulțumesc, bineînțeles, organizatorilor. Am acceptat invitația deoarece vrem să arătăm ce înseamnă ajutorul unui potolog expert în asemenea afecțiuni ale unghiilor și ale tălpilor”, ne-a declarat doctorița Vali Anton.
Tot vineri am reușit să vorbesc într-una dintre pauzele Congresului „Quo vadis, Dermato-Venerologia?” cu drd. farmacist Cosmina Bengescu, care a avut o lucrare despre importanța preparatelor magistrale și despre mecanismul de acțiune al unei substanțe folosite în managementul acneei.
„În primul rând, acest eveniment – „Quo vadis, Dermato-Venerologia?” – este foarte promițător pentru că aduce foarte multe noutăți. Conectează, ca să zic așa, experți din toate domeniile și le mulțumim organizatorilor pentru invitație. A fost o surpriză pentru noi, o surpriză plăcută. Evident că noi, ca farmaciști și chimiști, fiecare cu pregătire sau cu supraspecializările pe care le are, poate susține tot sistemul medical profesional. Cum am spus, toți suntem profesioniști, fiecare știe bucățica lui. Noi vorbim limbaje profesionale diferite. Medicul se gândește la patologie, mecanism de acțiune și rezultatul terapeutic, iar noi ca farmaciști ne gândim la substanță. Ne gândim la solubilități, la stabilități, la compatibilități și la forma farmaceutică pe care noi trebuie să o eliberăm, evident, pentru complianța pacientului la indicația medicului”, ne-a declarat drd. farmacist Cosmina Bengescu, care a venit în calitate de reprezentantă a unei farmacii cu laborator de receptură, o farmacie unde se prepară rețetele magistrale.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe