Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Războinica sănătății, soldații și podul

Viața Medicală
Conf. dr. Robert ANCUCEANU vineri, 5 februarie 2016
     Din zeci de imagini te privește cu același chip frumos și zâmbet larg, de tânără fericită. Privind acele fotografii, nu ți‑ai putea închipui că undeva, în brațul ei stâng, un grup de celule s-au răzvrătit și un sarcom epitelioid îi erodează lent viața. Nu e ușor să accepți că ai cancer când ai 70 sau 80 de ani, însă la 22 de ani probabil că este și mai greu. Dar Jessica Ainscough, o tânără australiană, s-a confruntat cu această experiență și, după o perfuzie administrată în brațul bolnav, cancerul a recidivat. Oncologul i-a recomandat amputarea brațului. Atunci Jessica a făcut ceea ce fac în zilele noastre, anual, zeci de mii, poate sute de mii de pacienți și membri ai familiilor lor – a început să scruteze internetul în speranța unei alternative mai optimiste, pe care a și găsit-o, ori cel puțin așa a avut impresia – terapia Gerson (1). Numită după medicul american de origine germană Max Gerson (1881–1959), această terapie pornește de la premisa că acumularea toxinelor în corp este responsabilă de apariția cancerului. Metoda se bazează pe o alimentație vegetariană crudivoră, cu un nivel redus de proteine animale, bazată pe niveluri ridicate de glucide și potasiu, fără sodiu sau grăsimi, și suplimentate cu enzime digestive exogene și clisme cu cafea. Tratamentul cuprindea inițial și două sau trei pahare de suc („ser“) de ficat de vițel proaspăt, care ulterior a fost înlocuit cu suc de morcovi, în urma mai multor cazuri de complicații infecțioase. Pe lângă clismele cu cafea, unii pacienți primesc clisme cu ulei de ricin sau tratamente rectale cu peroxid de hidrogen (apă oxigenată) sau ozon. Deși adepții acestui tip de terapie pretind o rată de recuperare în cancer situată între 70 și 90%, Institutul național oncologic din SUA și Asociația medicilor din statul New York (MSSNY) au constatat că nu există dovezi privind utilitatea dietei Gerson, cu precizarea că există un aparent efect adjuvant pentru îmbunătățirea calității vieții, prin implicarea pacientului și a familiei sale (2,3).
„The Gerson Therapy“, cartea fiicei lui Max Gerson, Charlotte Gerson
 
     La patru ani de la diagnostic, Jessica Ainscough a renunțat la această dietă în favoarea altor opțiuni terapeutice personale (1), bazate tot pe alimentație de hrană vegetală în stare crudă (4) și pe modificarea stilului de viață. Dincolo de opțiunile personale privind tratamentul, Jessica Ainscough a decis să facă mai mult – autointitulându-se „războinica sănătății“, ea și-a creat un website în care și-a promovat o pretinsă stare de bine, indusă de stilul de viață adoptat. A atras astfel zeci de mii de persoane aflate în situații asemănătoare, prin intermediul cărora Jessica a reușit să obțină câștiguri anuale de sute de mii de dolari. Faptul că mama sa, depistată în 2011 cu cancer la sân, a murit după ce adoptase stilul de viață recomandat de Jessica, nu i-a zguduit încrederea în eficacitatea acestuia. Ea a continuat să se prezinte ca o învingătoare a cancerului, deși pentru mulți devenea tot mai evident că starea de sănătate a brațului, ascunsă prin mijloace mai mult sau mai puțin stângace în fotografii, se înrăutățea tot mai mult. Comentariile de pe rețelele de socializare referitoare la progresul bolii erau șterse sau „ascunse“ în mod sistematic. Abia în decembrie 2014, după câteva luni de absență de pe blog, a recunoscut că fusese nevoită să-și petreacă o bună parte a anului în pat, din cauza sângerărilor continue ale brațului bolnav. La 26 februarie 2015, Jessica Ainscough s-a stins din viață (5), fără ca moartea ei să dovedească ceva. În timp ce unii consideră că s-a autoamăgit, dacă nu a fost chiar înșelătoare, alții continuă să o prezinte ca pe un model vrednic de admirație.

 

Există un efect protector…

 

     Reflectând la scurta ei viață, este justificat să-ți pui întrebarea: poate o dietă crudivoră să vindece cancerul? Jessica Ainscough a susținut că da, însă evoluția bolii a demonstrat contrariul. În mod periodic, pe internet se lansează câte o nouă știre bazată pe un caz individual în care se pretinde acest lucru, că o dietă crudivoră poate învinge cancerul. Însă care sunt dovezile (științifice) că acest lucru este posibil?
     Există un volum considerabil de date care indică faptul că un consum crescut de fructe și legume este asociat cu o incidență mai redusă a diferite afecțiuni, inclusiv forme de cancer, ceea ce sugerează un efect protector al dietei bogate în alimente de origine vegetală. Unele studii asociază consumul acestor alimente cu un efect ceva mai intens de reducere a riscului de cancer, în comparație cu consumul alimentelor preparate termic. Există și cercetări centrate doar pe efecte protectoare ale consumul vegetalelor în stare crudă. Trebuie precizat că niciunul dintre aceste studii nu au evaluat strict diete crudivore, ci doar cantitatea de alimente consumate în stare crudă la persoane cu dietă omnivoră, care includea o proporție semnificativă de alimente crude. De exemplu, V. Rostato și colab. au observat o reducere cu 30–40% a riscului de cancer la sân, un consum crescut de alimente vegetale în stare crudă (6). Într-un studiu realizat în Coreea de Sud, cantitatea totală de alimente vegetale nu s-a corelat în niciun fel cu incidența cancerului tiroidian, dar s-a observat o scădere a apariției formelor benigne de tumori tiroidiene. În schimb, consumul crescut al acestor alimente s-a asociat cu o incidență mai redusă a cazurilor maligne și benigne de tumori tiroidiene (7).
     În studiul EPIC Italia, care a recrutat peste 31.000 de femei cu vârste cuprinse între 36 și 64 de ani, după o perioadă medie de monitorizare de peste unsprezece ani, s-a observat o asociere inversă între consumul total de vegetale și incidența cancerului la sân, precum și între consumul crescut de vegetale frunzoase și incidența acestei forme de cancer. Această corelație nu a fost însă înregistrată și pentru consumul de fructe (8). În studiul EPIC bazat pe analiza datelor de la peste 450.000 de participanți din Europa, monitorizați timp de peste 13 ani, dintre care 25.682 au murit de diverse afecțiuni în această perioadă, nu s-a observat niciun efect protector semnificativ al consumului ridicat de fructe și legume. În schimb, efectul a fost mai pronunțat în cazul consumului de alimente vegetale în stare crudă (9). L.B. Link și J.D. Potter au analizat 28 de studii dedicate relației dintre consumul de alimente în stare crudă sau preparate termic și riscul de apariție a diverselor forme de cancer (cancere orale, faringiene, laringiene, esofagiene, pulmonare, gastrice, colorectale sau de sân). Majoritatea a indicat că alimentele vegetale crude, dar și cele preparate termic, reduc riscul de apariție al acestor forme de cancer, în special cel oral, faringian, laringian, esofagian și gastric; dacă patru din unsprezece studii pentru aceste cancere au indicat efecte protectoare ale vegetalelor preparate termic, nouă au notat efecte protectoare pentru vegetalele crude. Și pentru cancerul de sân, pulmonar și colorectal s-au înregistrat efecte protectoare, însă rezultatele au fost mai puțin consistente unele cu altele. Din cele două studii privind cancerul vezicii urinare, unul a indicat efecte protectoare pentru alimentele vegetale preparate termic, însă nu și pentru alimentele consumate în stare crudă, iar în cazul cancerului de prostată, cele două studii identificate de autori nu au raportat nicio corelație cu consumul de vegetale (10).
     Este posibil ca aceste diferențe între alimentele vegetale crude și gătite să fie dependente de tipul de alimente, deoarece în cazul unor leguminoase s-a observat un impact negativ al preparării termice asupra efectului antioxidant (11), în timp ce pentru crucifere (broccoli, conopidă, varză de Bruxelles) nu s-a înregistrat un impact semnificativ al preparării termice asupra acestui aspect (12). Efectul antioxidant nu este însă singurul implicat în reducerea riscului de cancer.

 

… nu și un efect curativ

 

     Dacă dovezile indică în mod convingător un efect preventiv al legumelor și fructelor în stare crudă față de cancer, nu există până în prezent nici măcar un studiu care să fi analizat și demonstrat că legumele și fructele în stare crudă pot vindeca această patologie, deja instalată (13). Deși cele două tipuri de efecte (preventiv și curativ) sunt ușor de confundat, din punctul de vedere al biologiei moleculare, lucrurile nu stau deloc așa. Doar pentru că ceva poate să prevină o catastrofă, fie ea și biologică precum cancerul, nu înseamnă că poate și să restabilească situația anterioară. În război, un mic detașament de soldați poate să asigure paza unui pod mare și să împiedice prăbușirea sa, dar odată ce podul s-a prăbușit, este nerealist să presupunem că acei soldați pot să mai refacă podul așa cum era inițial. Datele disponibile până în prezent sugerează că mai degrabă legumele și fructele, preparate termic și, mai ales, în stare crudă, sunt asemenea unor soldați care împiedică apariția cancerului. Orice este posibil, dar încă nu s-a demonstrat că odată cancerul instalat, vegetalele ar mai putea să-l învingă.

 

 

O variantă a acestui text a fost publicată în revista „Viață + sănătate“.

Bibliografie

1. The Gerson Institute. In memory of Jess Ainscough, the wellness warrior. 6 Martie 2015

2. Cassileth B. Gerson regimen. Oncology, Williston Park. 2010; 24(2):201

3. Weitzman S. Alternative nutritional cancer therapies. Int J Cancer Suppl. 1998;11:69–72

4. Walter L. Jess Ainscough, Wellness warrior. The raw food Institute of Australia. 29 Ianuarie 2014

5. Marcus C. Opinion: advocates of alternative therapies are gambling with patients’ lives. The Courier Mail. 7 Martie 2015

6. Rosato V. et al. Nutritional factors, physical activity, and breast cancer by hormonal receptor status. Breast. 2013; 22(5):887–93

7. Jung SK et al. The effect of raw vegetable and fruit intake on thyroid cancer risk among women: a case-control study in South Korea. Br J Nutr. 2013; 109(1):118–28

8. Masala G et al. Fruit and vegetables consumption and breast cancer risk: the EPIC Italy study. Breast Cancer Res Treat. 2012; 132(3):1127–36

9. Leenders M et al. Fruit and vegetable intake and cause-specific mortality in the EPIC study. Eur J Epidemiol. 2014; 29(9):639–52

10. Link LB, Potter JD. Raw versus cooked vegetables and cancer risk. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2004; 13(9):1422–35

11. Xu B, Chang SK. Reduction of antiproliferative capacities, cell-based antioxidant capacities and phytochemical contents of common beans and soybeans upon thermal processing. Food Chem. 2011; 129(3):974–81

12. Ferrarini L et al. Anti-proliferative activity and chemoprotective effects towards DNA oxidative damage of fresh and cooked Brassicaceae. Br J Nutr. 2012; 107(9):1324–32

13. Huebner J et al. Counseling patients on cancer diets: a review of the literature and recommendations for clinical practice. Anticancer Res. 2014; 34(1):39–48

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.