Newsflash
Reportaje

De ce nu vor medicii să lucreze în zonele defavorizate

de Dan Dumitru MIHALACHE - sept. 30 2022
De ce nu vor medicii să lucreze în zonele defavorizate

În România sunt aproximativ 55.000 de medici cu aviz de liberă practică. Câţi dintre aceștia vor să lucreze în zonele defavorizate ale ţării? Mai nimeni. Nici chiar acolo unde le sunt asigurate condiţii financiare și de lucru optime.

De ce – încercăm să aflăm de la prof. dr. Daniel Coriu (foto), președintele Colegiului Medicilor din România.

Coriu2

Afirmaţia președintelui Colegiului Medicilor din România (CMR) cum că ţara noastră nu are neapărat un deficit de medici, ci mai degrabă o distribuţie neuniformă a acestora în teritoriu a făcut multe valuri în rândul presei. Profesorul Coriu spunea, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia unei vizite de lucru în judeţul Tulcea, că dintre cei 55.000 de medici cu aviz de liberă practică, peste jumătate sunt concentraţi în București, Cluj, Dolj, Timiș, Mureș și Iași. Restul de 36 de judeţe își împart cealaltă parte a corpului medical din ţara noastră.

Nu mai puţin de 14 judeţe au sub 600 de medici, trei judeţe sub 300 ș.a.m.d. În judeţul Tulcea, de exemplu, sunt 273 de medici activi – Spitalul Judeţean, deși are 760 de paturi, are numai 130 de medici.

Medicina de familie are însă un deficit substanţial, de aproximativ 1.400 de medici, spunea prof. dr. Daniel Coriu. Practic, sute de localităţi din România sunt fără medic de familie, nemaivorbind că jumătate dintre cei care lucrează în prezent au peste 60 de ani.

Autorităţi locale, implicaţi-vă!

„Vorbim despre două Românii aici. În a doua Românie nu există, din nefericire, condiţiile practicării unui act medical în siguranţă”, punctează președintele CMR. Iar medicii tineri doresc să-și practice meseria în zonele în care există o infrastructură bună și, de ce nu, anumite facilităţi fiscale. Fiind vorba de medici tineri, ei vor să-și întemeieze o familie, vor avea copii și vor avea nevoie de creșă, grădiniţă, școală, acces la cultură etc.

Care sunt intenţiile unui medic care termină facultatea într-un centru universitar? În primul rând, încearcă să rămână în acel centru. Dacă nu reușește asta, gândul îi fuge inclusiv către un loc de muncă peste hotare. „De ce să merg acolo unde nu mi se oferă nimic?”, ar spune el.

Și cum sistemul, de cele mai multe ori, este incapabil să rezolve toate problemele, soluţia ar trebui să vină și de la autorităţile locale. Autorităţi care, dacă își doresc un medic pentru comunitatea pe care o deservesc, poate ar trebui să pregătească niște oferte pe măsura așteptărilor potenţialilor doritori: facilităţi fiscale, financiare, un loc de muncă mai bine plătit, o locuinţă ș.a.m.d.

Politizăm prea mult

Cu toate acestea, sunt și medici care ajung să lucreze în astfel de zone mai puţin dorite de majoritate. Cum este el tratat acolo, ca tânăr medic? Foarte mulţi dintre cei care aleg această cale trăiesc experienţe pe care nu și le-ar fi închipuit vreodată.

O experienţă de acest fel a trăit-o, indirect, chiar profesorul Coriu: „Am fost rugat de un manager dintr-un spital din jurul Bucureștiului să-i fac rost de medic hematolog. I-am făcut rost de hematolog și – ce să vezi?! – hematologul este băgat în gărzi de interne, e pus să facă chiar tromboliză. Practic, să-și depășească competenţa. Omul acela ce să facă? Normal că fuge! Își depune demisia și pleacă”.

De ce nu refuză astfel de gărzi? Pentru că, potrivit interlocutorului meu, nu poate să refuze... Este obligat chiar de manager/director să facă asta, ceea ce este foarte grav: „Se întâmplă frecvent în spitalele din România”.

„Nu poţi tu, ca administrator de spital, să obligi un medic să-și încalce competenţele. Nu este corect. Sigur, putem înţelege nevoia spitalului de a-și acoperi gărzile sau de a-și acoperi nevoile, dar nu poţi obliga un medic să-și depășească competenţele – pentru tot ce iese rău, el este de vină. Este malpraxis direct, clar, fără discuţie”, atrage atenţia președintele CMR.

Din păcate, asta se întâmplă și pentru că suntem o ţară în care aproape nimic nu poate exista în sistemul public dacă nu este politizat. Politizăm prea mult. Schimbăm managerii poate prea ușor și nu întotdeauna pe criterii profesionale. „Cumva trebuie profesionalizat acest proces. Un doctor bun nu înseamnă neapărat un manager bun. Un profesor universitar nu este neapărat un manager bun. Poate să fie excepţional în domeniul lui, dar această activitate este altceva. Trebuie să avem niște manageri specializaţi în management, un management care să fie departe de politic”, spune președintele CMR.

Fractura dintre nevoi și decident

Cu toţii suntem de acord că nu trebuie să mai ascundem gunoiul sub preș, dar când vine vorba de luat măsuri, tot „Centrul” decide. Și ce decide? În general, ceea ce contează și politic.

„Uneori, am senzaţia că la București nu se cunoaște problema din sistem. Am impresia că unii decidenţi care stau în birouri nu cunosc situaţia din teritoriu, sunt decuplaţi de la realitate. Problema este că tocmai ei sunt cei care iau deciziile, undeva într-un birou în București, iar aceste decizii au repercusiuni”, mărturisește prof. dr. Daniel Coriu.

Rezolvarea, potrivit acestuia, ar fi ca decidentul să meargă la faţa locului, să înţeleagă nevoile și apoi să dea legi. Se simte o lipsă flagrantă de comunicare între nevoi și decident: „Există această fractură pentru că, spre exemplu, eu, ca funcţionar în Ministerul Sănătăţii, poate cunosc situaţia din București, elaborez niște legi pentru zona pe care o cunosc, dar nu cunosc realitatea profundă de acolo (n. red.: din judeţe)”.

Să ne rugăm la Dumnezeu (?!)

România medicală, „Zone fără medici” – sub această titulatură s-a derulat vizita reprezentanţilor CMR în judeţul Tulcea. A fost o întâlnire de lucru cu autorităţile locale pentru identificarea soluţiilor de atragere a medicilor și dezvoltarea de proiecte în vederea îmbunătăţirii asistenţei medicale în acest judeţ.

Delegatia CMR in fata unitatii medicale din comuna Crisan 2
Delegația CMR în fața unității medicale din comuna Crișan

„Această întâlnire este una istorică, astfel de întâlniri în care toţi reprezentanţii de top ai autorităţii locale să fie la aceeași masă cu reprezentanţii CMR nu au mai avut loc. Am vrut să aflăm ce se întâmplă la nivel local și am avut discuţii cu președintele Consiliului Judeţean, cu prefectul judeţului, primarul orașului, șefa DSP și directorul Casei de Asigurări Tulcea. Vreau să spun că oamenii cunosc problemele. Iar noi am mers acolo să ne asigurăm că actul medical este unul corect și echitabil. Acesta este rolul CMR. Și am văzut că cetăţenii din Tulcea nu beneficiază de un act medical echitabil”, a declarat președintele CMR.

Autorităţile locale pot face multe, dacă vor

Punctul culminant al întâlnirii a fost o vizită în comuna Crișan, o comună cu trei sate la mijlocul distanţei dintre Tulcea și Sulina. O localitate foarte frumoasă, dar fără medic. Acolo autorităţile locale chiar s-au implicat în a asigura condiţii optime pentru desfășurarea unui act medical la nivelul anului 2022. Din păcate, medicii nu vin.

WhatsApp Image 2022-09-22 at 16.05.34 (5)

Profesorul Daniel Coriu povestește cum a decurs vizita: „Cu o șalupă a Consiliului Judeţean am mers în comuna Crișan. Primarul de acolo – un om de ispravă. M-a impresionat. Omul acela ne-a arătat ce a făcut. Respectiv, o clădire cu două niveluri: la parter sunt două cabinete foarte bine dotate și construite după ultimele norme de rigoare sanitară, iar la etaj sunt două apartamente pentru medici. Își așteaptă locatarii.

M-a impresionat mult și faptul că există inclusiv personal auxiliar. Au centrală pe peleţi, pentru că acolo nu sunt gaze. Un coleg de-al meu l-a întrebat: dar cine va avea grijă de această centrală? «E treaba mea cine va avea grijă». Deci, există personal auxiliar care va avea grijă de funcţionarea clădirii, ceea ce este pur și simplu impresionant. Ar fi fantastic dacă în fiecare zonă defavorizată am întâlni astfel de oameni. De-asta încerc să aduc în prim-plan rolul autorităţilor locale.

Cladire pt medici
Clădirea în care ar lucra medicii - Crișan, Tulcea
Cabinet medical care isi asteapta medicul - Crisan-Tulcea 2
Cabinet medical care își așteaptă medicul - Crișan, Tulcea

Interesant este că acești oameni acordă și facilităţi fiscale, un venit suplimentar. Și totuși, de ce nu se duc medicii acolo? Pentru că sunt izolaţi.

L-am întrebat pe primar: «Dar dacă unui cetăţean de la dv. sau unui turist i se întâmplă un necaz, face un infarct, ce faceţi?». «Ne rugăm la Dumnezeu» – acesta a fost răspunsul. Deci în secolul XXI, asta este realitatea.

Cu șalupa am făcut o oră și jumătate. Să zicem că vom avea șalupe medicalizate – acum sunt trei șalupe puţin învechite, depășite ca durată de viaţă –, să spunem că SMURD le va pune la dispoziţie o nouă șalupă medicalizată (avem această promisiune), dar faci minimum o oră până la Crișan... Într-o oră se pierde viaţa unui om.

Noi promovăm Delta, e perla României, perla Europei, promovăm turismul, dar dacă un turist are un necaz medical acolo, ce facem? Ne rugăm la Dumnezeu? Este o mare problemă. Nemaipunând la socoteală că sistemul de urgenţă are doar cinci medici urgentiști care să acopere toate nevoile judeţului Tulcea. Se poate să le acoperi doar cu cinci oameni? Destul de greu”.

Angajări fără concurs

Propunerea președintelui CMR de a se face angajări fără concurs pentru ocuparea unor posturi de medic în zonele defavorizate a fost mult comentată pe reţelele sociale, și nu într-un limbaj tocmai adecvat la adresa acestuia. De ce a făcut profesorul Coriu acea propunere?

„Pentru că și acei cetăţeni sunt ai României. Noi trebuie să sesizăm că este o problemă acolo. Suntem obligaţi să o spunem. Pentru că avem niște zone defavorizate și nu putem să avem aceeași legislaţie pentru concurs și la Spitalul Judeţean Tulcea, și la Spitalul Fundeni. La Spitalul Fundeni ai concurenţă, ai competiţie, faci o comisie cu două cadre universitare, dar ce te faci la Tulcea, unde nu se poate vorbi de așa ceva?”

Profesorul Coriu mi-a povestit cum managerul de la Spitalul Judeţean din Tulcea spunea că a scos un post la concurs, la care s-a înscris un singur medic. Asta, în condiţiile în care a durat două luni până să reușească acest lucru, „pentru că asta e birocraţia... trebuie să ai aprobări de la minister”. După aceea, e nevoie de acea comisie formată din două cadre universitare, „care trebuie să vină de unde? Din altă parte evident, lucru aproape imposibil”.

Este o barieră inutilă, completează președintele CMR: „Omul acela care vine pe post vrea să lucreze în spital, omul acela este doctor, are diplomă de medic, e specialist, are o specialitate, a trecut printr-un concurs, de ce mai e nevoie de încă unul pentru a ocupa un post? De ce? E o birocraţie inutilă. Când oamenii nu vin, nu am nici competiţie, îmi mai creez singur încă o barieră birocratică?”.

O posibilă soluţie, flexibilizarea

Ca argument în favoarea propunerii sale, medicul bucureștean amintește faptul că în Statele Unite, acolo unde a lucrat o perioadă, nu se face angajare prin concurs. Acolo, spune el, „angajatorul mă vrea, se uită în CV, se uită la recomandări, dă mâna cu mine și spune: gata, de mâine lucrezi cu mine, vom avea o perioadă de probă de șase luni și dacă nu sunt convins de calitatea muncii tale, ne despărţim. Ceea ce vreau eu să spun este că nu putem aplica aceeași măsură peste tot”.

În concluzie, propunerea președintelui CMR este de a încerca o flexibilizare în zonele defavorizate, astfel încât acolo unde nu există stabilitate să nu mai ridicăm alte bariere. O altă soluţie pentru o distribuire cât de cât uniformă a medicilor în teritoriu ar fi ca CMR să nu mai dea aviz de liberă practică în zonele suprapopulate cu medici:

„Un cetăţean care vrea să lucreze în România, vine dintr-un stat terţ sau din comunitatea europeană, are nevoie de aviz de liberă practică. Îi dau aviz de liberă practică, dar acolo unde am eu nevoie. Nu tot în București, nu tot în Craiova, nu tot în Cluj. Să spun «Nu, eu îţi dau acest aviz, dar te duci la Tulcea», de exemplu”.

Judeţul Tulcea are anumite particularităţi. În primul rând, are cel mai mic număr de medici – în jur de 270. Are particularităţi legate și de geografie – deltă, litoral –, avem o zonă foarte largă de acoperit, ceea ce creează multe dificultăţi în gestionarea activităţii medicale. Avem probleme cu medicina de familie – sunt numai 80 de medici de familie faţă de un necesar de 122. De asemenea, avem probleme foarte mari la Spitalul Judeţean, unde avem anumite specialităţi deficitare, cum sunt Pediatria sau Neonatologia, iar unele specialităţi sunt absolut absente, cum sunt Alergologia și Hematologia. (Prof. dr. Daniel Coriu)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe