Grupările infracţionale organizate joacă un rol dominant în afacerile cu droguri ilegale, în care se vehiculează miliarde de euro pe an. Tot mai multe persoane – din păcate, şi adolescenţi – devin victimele acestor reţele fără scrupule. Se estimează că 19,1 milioane de tineri (16% din totalul tinerilor europeni cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani), au consumat droguri în ultimul an în Uniunea Europeană, iar piaţa stupefiantelor devine tot mai sofisticată și versatilă.

Milioane de vieţi sunt devastate și aproape 9.000 de oameni au murit anul trecut în Uniunea Europeană (UE) din cauza consumului unor substanţe care le promiteau fericirea, extazul sau uitarea. Preţul este imens: libertatea sau viaţa. În ultimul deceniu, piaţa de droguri ilicite din Europa a evoluat, înregistrându-se apariţia unei game largi de noi substanţe psihoactive. Globalizarea și noile tehnologii au dus la inovarea producţiei de droguri și a metodelor de trafic, la apariţia de noi rute de transport și la dezvoltarea pieţelor online. De la apariţia pieţelor online anonime în 2010, la nivel mondial au existat peste 100 de pieţe de tip darknet care tranzacţionau droguri ilegale. În iulie 2017, AlphaBay, cea mai mare piaţă de acest fel de până acum, a fost închisă în urma unei operaţiuni internaţionale a poliţiei, care a determinat, de asemenea, închiderea unui alt website important, piaţa Hansa. Infractorii – întreprinzători – au înfiinţat chiar și un „call center pentru cocaină” în toată Europa pentru a furniza servicii de livrare rapidă și flexibilă, dezvăluie European Monitoring Centre for Drugs and Drug Adiction (EMCDDA). Distribuitorii utilizează servicii de criptare pe smartphone-urile lor, într-o „uberizare” a comerţului, menţionează agenţia, ceea ce face dificilă identificarea reţelelor. În multe ţări europene există pieţe importante pentru canabis, heroină și amfetamine încă din anii 1970 și 1980. De-a lungul timpului, și alte substanţe s-au poziţionat bine în piaţă, inclusiv MDMA (ecstasy) și cocaina, în anii 1990. Capturile de droguri ilegale sunt un indicator important al pieţelor drogurilor. În 2017, în Europa s-au făcut peste 1,1 milioane de capturi de droguri ilegale, efectuate de agenţiile abilitate. Spania, UK și Franţa deţin un record, cele trei ţări înregistrând peste două treimi din capturile de droguri de pe întreg continentul.

Noi droguri de sinteză au invadat Europa

Heroina este opioidul întâlnit cel mai frecvent pe piaţa europeană a drogurilor. De-a lungul timpului, heroina de import a fost disponibilă în Europa sub două forme, din care cea mai uzuală este heroina brună, produsă în principal din morfina extrasă din macul cultivat în Afganistan.
Mult mai puţin comună este heroina albă (o formă de sare), care provenea în trecut din sud-estul Asiei, însă acum este produsă și în Afganistan sau în ţările învecinate. Și alte opioide sunt disponibile ilegal în Europa – de exemplu, opiul și medicamente precum morfina, metadona, buprenorfina, tramadolul și diverși derivaţi de fentanil. Unele dintre aceste opioide sunt extrase din surse farmaceutice legitime, în timp ce altele sunt fabricate ilegal. Afganistanul rămâne cel mai mare producător ilegal de opiu din lume și se consideră că cea mai mare parte a heroinei descoperite în Europa a fost produsă acolo sau în ţările vecine, Iran şi Pakistan. Canabisul se consumă fie ca iarbă de canabis (marijuana), fie ca rășină de canabis (hașiș). Acesta rămâne drogul ilegal consumat cel mai frecvent de europeni, aproape 20% din persoanele din grupa de vârstă 15-24 de ani declarând că au consumat canabis în ultimul an. În 2017, statele membre ale UE au raportat 782.000 de capturi de produse pe bază de canabis, dintre care 440.000 de iarbă și 311.000 de rășină. Având în vedere apropierea sa de Maroc, Spania a capturat aproape trei sferturi (72%) din cantitatea totală de hașiș confiscată în UE.
Un alt drog care atrage consumatorii europeni este cocaina. Obţinută din frunzele arbustului de coca, cultivat în principal în Columbia, Bolivia și Peru, cocaina ajunge în UE din diverse locuri din America de Sud și America Centrală. Regiunea Caraibelor, alături de vestul și nordul Africii sunt zone importante de tranzit pentru cocaina destinată Europei. În 2017, numărul capturilor și cantitatea confiscată în UE au atins cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată, fiind raportate 104.000 de capturi de cocaină, însumând 140,4 tone, cifre care ne alarmează. Însă acesta este doar vârful aisbergului.
Alte droguri consumate sunt reprezentate de amfetamine, metamfetamine, MDMA, LSD, GHB (gama-hidroxibutirat) și ketamină. Pericolul îl reprezintă noile droguri care asaltează pieţele de profil. La sfârșitul anului 2018, EMCDDA monitoriza peste 730 de substanţe psihoactive noi (NSP), din care 55 fuseseră detectate pentru prima dată în Europa în 2018. Sistemul de avertizare timpurie al UE privind NSP raporta câte o astfel de substanţă în aproximativ fiecare săptămână. Ele constituie un grup de droguri variat, format din canabinoizi sintetici, stimulente, opioide, benzodiazepine și altele. În majoritatea cazurilor, NSP sunt produse în cantităţi mari de companii chimice și farmaceutice din China, dar multe laboratoare ilegale au fost depistate și în UE, în special în Cehia și Polonia.
În ultimul timp, policonsumul este frecvent, iar modelele individuale variază de la consumul experimental la cel regulat și dependent. Prevalenţa consumului de canabis este de aproximativ cinci ori mai mare decât în cazul altor substanţe. Deși consumul de heroină și alte opioide este relativ rar, acestea continuă să fie drogurile asociate cel mai des cu forme nocive de consum, inclusiv cu cel prin injectare.

De două ori mai mulţi bărbaţi consumă droguri, în raport cu femeile

Consumul oricărui drog este mai mare în rândul bărbaţilor, această diferenţă fiind adesea și mai pronunţată în cazul modelelor de consum intensiv sau regulat. Se estimează că 96 de milioane de adulţi din UE (din grupa de vârstă 15-64 de ani), adică 29% din adulţii europeni au încercat droguri ilegale într-un moment al vieţii. Experimentarea consumului de droguri este menţionată mai frecvent de bărbaţi (57,8 milioane) decât de femei (38,3 milioane). Drogul încercat cel mai frecvent este canabisul (55,4 milioane de bărbaţi și 36,3 milioane de femei), estimările consumului de-a lungul vieţii fiind mult mai scăzute pentru cocaină (12,4 milioane de bărbaţi și 5,7 milioane de femei), MDMA (9,3 milioane de bărbaţi și 4,6 milioane de femei) și amfetamine (8,3 milioane de bărbaţi și 4,1 milioane de femei).
Un fenomen îngrijorător îl reprezintă creșterea consumului în rândul tinerilor, dar și scăderea vârstei la care este iniţiat consumul de droguri ilicite. Din cele 19,1 milioane de adulţi tineri care se estimează că au consumat droguri în UE în ultimul an, 20% sunt bărbaţi, de aproximativ două ori mai mulţi decât femeile (11%).

Consumatori de droguri la 10 ani

România se confruntă, la rândul ei, cu probleme legate de consumul de droguri, în special în populaţia tânără. Analiza datelor aferente indicatorilor privind oferta de droguri în anul 2017 confirmă și menţine concluzia potrivit căreia România este, deopotrivă, o ţară de tranzit pentru traficul fraudulos de droguri, dar și un teritoriu în care piaţa ilicită a drogurilor prezintă o disponibilitate în creștere pentru majoritatea tipurilor de droguri, în special canabis, cocaină, MDMA și medicamente cu conţinut stupefiant. Numărul capturilor acestor substanţe este în creștere.
O conferinţă de presă de la mijlocul lunii septembrie releva scăderea marcantă a vârstei la care debutează consumul de droguri în România. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Asociaţia Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) şi cu Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar – Bucureşti au semnat pe 16 septembrie un acord de parteneriat, în temeiul strategiei naţionale antidrog şi al strategiei municipale antidrog, pentru prevenţia şi conştientizarea pericolului reprezentat de consumul de droguri în rândul tinerilor. Directorul executiv al Centrului Internaţional Antidrog, Gigel Lazăr, a declarat că la nivel naţional s-a putut observa o tendinţă de scădere a vârstei tinerilor consumatori de droguri. „Deja a fost în tratament un tânăr de 10 ani”, a declarat acesta. „Dacă discutăm de dealeri, discutăm deja de (copii de – n.r.) 14 ani. Lucrurile au o evoluţie fabuloasă”, a atras atenţia reprezentantul CIADO.

Consumul experimental de droguri a crescut și în România

În anul 2017, peste 3.500 de români au solicitat tratament pentru dependenţa de droguri. Majoritatea solicitărilor au vizat acordarea de tratament specific pentru consumul de canabis (49,3%) și un sfert (25,7%) pentru consumul de opioide. Solicitările de tratament pentru probleme cauzate de consumul noilor substanţe psihoactive reprezentau 19,4% din totalul internărilor.
Potrivit rezultatelor ultimului studiu naţional la nivelul populaţiei generale, se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 7,6%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 4,1%. Gigel Lazăr a declarat că se observă o creştere a consumului experimental de droguri ilicite în general, iar în privinţa studenţilor, incidenţa consumului este de 21%.
Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, deşi înregistrează cele mai mici valori din Europa. După canabis, pe poziţia a doua în topul celor mai consumate droguri se situează noile substanţe psihoactive – 2,5%, urmate de cocaină/crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4% şi de heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%. Consumul oricărui drog ilicit are o prevalenţă de două ori mai mari în rândul adulţilor tineri (grupa de vârstă 15- 34 de ani), faţă de cel înregistrat în populaţia generală (grupa de vârstă 15-64 de ani). „Ce ne îngrijorează este faptul că, dacă din cei 650.000 de consumatori din România, 10% vor deveni dependenţi, (...) oare vom avea noi, statul român, toată resursa logistică necesară, resursa de oameni calificaţi şi resursa financiară să suportăm aceste tratamente? Gândiţi-vă că în acest moment avem liste în aşteptare pentru cei care sunt sub tratament.” declară Gigel Lazăr, director executiv CIADO.
Prin elaborarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020 şi a celor două Planuri de acţiune 2013-2016, respectiv 2017-2020 pentru implementarea sa, au fost create pârghiile naţionale coerente de prevenire, asistenţă, monitorizare, control şi combatere a fenomenului, în acord cu standardele europene.

Riscuri redutabile ale consumului de droguri pentru sănătate

Consecinţele consumului de droguri se răsfrâng nu numai asupra utilizatorilor de droguri, dar și asupra celor din jurul lor. Două cazuri recent mediatizate au atras din nou atenţia asupra efectelor tragice ale acestui comportament. Consumul de droguri este o cauză evitabilă de mortalitate în rândul adulţilor. Persoanele care consumă opioide au un risc de deces de 5-10 ori mai mare decât alte persoane de aceeași vârstă și de același sex. Importanţa reducerii mortalităţii asociate supradozelor în rândul celor care consumă opioide este recunoscută pe scară largă, însă există și alte cauze de deces legate indirect de consumul de droguri – de exemplu, infecţii, accidente, violenţă (inclusiv omuciderea și sinuciderea) –, care sunt factori majori ai mortalităţii în această categorie. Sunt frecvente afecţiunile pulmonare și hepatice cronice, precum și problemele cardiovasculare, care conduc la decese mai ales în rândul consumatorilor cronici de vârstă mai înaintată. Dacă în UE se raportau peste 8.200 de decese cauzate de consumul de droguri în 2017, în România au fost înregistrate 32 de cazuri de decese asociate în mod direct consumului şi 10 cazuri de decese asociate indirect consumului de droguri. În toate cele 32 de decese directe, s-au efectuat examene toxicologice în vederea decelării prezenţei de substanţe psihoactive. Intoxicaţiile cu opiacee au fost răspunzătoare de decesul consumatorilor în proporţie de 87,5%.
Problemele de comportament determinate de consumul de droguri constau în agresivitate, paranoia, halucinaţii, tulburări de raţionament, pierderea autocontrolului, impulsivitate și adicţie.
Există însă și alte consecinţe redutabile: alterarea termoreglării și a autoreglării tensiunii arteriale, tulburări de ritm; cefalee, dureri abdominale, greaţă; alterarea stării de conștienţă, creșterea riscului de boli cu transmitere sexuală în rândul consumatorilor, stop cardiorespirator, crize epileptiforme. Adăugarea de substanţe adjuvante, precum talcul, erbicidele sau alte particule, poate provoca reacţii toxice. Efectele cardiovasculare au un spectru larg, de la tulburări de ritm și ischemie coronariană până la stop cardiorespirator. Administrarea intravenoasă provoacă efecte secundare severe, cum ar fi colabarea patului venos, tromboze venoase, fistule arteriovenoase, ischemie acută, bacteriemii și endocardită bacteriană.

Boli infecţioase asociate consumului de droguri

Având în vedere calea de transmitere probabilă, din totalul de 692 de noi cazuri diagnosticate cu HIV/SIDA de Compartimentul pentru monitorizarea şi evaluarea infecţiei HIV/SIDA în România din cadrul INBI „Prof. dr. Matei Balş”, 106 pacienţi erau consumatori de droguri injectabile, reprezentând 15,31% din totalul cazurilor notificate. Prevalenţa VHC în rândul consumatorilor de droguri injectabile este de 45,9%, iar în ceea ce privește prevalenţa VHB, se observă o stabilizare a acesteia, la 6,2%.

Piaţa drogurilor în România

Canabisul rămâne cel mai capturat drog la nivel naţional (2.861 de capturi în 2017), remarcându-se o preocupare pentru cultivarea ilicită a acestuia. Capturile de canabis au fost urmate de cele de MDMA, heroină și cocaină. Peste 74% din numărul total de capturi au avut sub 5 g (consum propriu, trafic stradal) şi doar 2% au avut peste un kilogram (reţele de distribuţie). Medicamentele cu conţinut psihotrop şi stupefiant (benzodiazepine, morfină, zolpidem, barbiturice, oxicodonă) au înregistrat o creștere a disponibilităţii faţă de anul 2016, reflectată prin creșterea cantităţilor descoperite. Bucureşti şi judeţele Timiş şi Constanţa rămân ţinta predilectă pentru dealerii de droguri, de aceea vigilenţa autorităţilor, a cadrelor medicale, dar și a părinţilor și cadrelor didactice ar trebui să crească. Noi acţiuni concertate de prevenire și depistare a consumului, mai ales în rândul copiilor și al tinerilor, dar și de anihilare a reţelelor infracţionale pot duce la diminuarea acestui flagel care distruge vieţi.