Newsflash
OPINII

Redefinirea excelenţei în publicaţiile știinţifice medicale

de Dr. Tudor Toma - iun. 14 2024
Redefinirea excelenţei în publicaţiile știinţifice medicale

În prezent, în România, calitatea publicaţiilor știinţifice se confruntă cu provocări semnificative. Problema nu este doar locală.

Articolele știinţifice joacă un rol esenţial în cadrul comunităţii academice. Este, așadar, important ca aceste publicaţii să fie motivate de dorinţa autentică de a aduce o contribuţie valoroasă la corpusul de cunoștinţe existent, și nu de a satisface cerinţele instituţionale pentru promovare academică.

Articolele știinţifice de calitate răspund la o întrebare importantă din perspectivă medicală. Pentru a da un răspuns corect la întrebare, protocolul de cercetare necesită colectarea unor date valide, utilizarea metodologiilor corecte și o analiză matematică profundă și adecvată. Protocolul bine scris reprezintă baza pe care va fi redactat manuscrisul articolului final. Claritatea și precizia redactării protocolului și a manuscrisului final, respectul pentru etica cercetării și un proces riguros intern de peer review sunt esenţiale pentru a asigura integritatea lucrării și publicarea ei într-o revistă de impact.

În prezent, în România, calitatea publicaţiilor știinţifice se confruntă cu provocări semnificative. Problema nu este doar locală. Ea este întâlnită și în alte sisteme academice din lume, în special în ţările unde sistemele de evaluare academică încearcă să le copieze pe cele occidentale, dar în același timp nu dispun de investiţiile pe care cele din urmă le fac în cercetare.

A crescut numărul autocitărilor

Rezultatele unui studiu recent publicat în PLOS One arată că, pentru majoritatea ţărilor, autocitările au scăzut în timp1. Cu toate acestea, 12 ţări (Columbia, Egipt, Indonezia, Iran, Italia, Malaezia, Pakistan, România, Rusia, Arabia Saudită, Thailanda și Ucraina) prezintă un comportament diferit, cu tendinţe anormale de creștere a autocitărilor. Autorii studiului susţin că anomaliile ar trebui atribuite politicilor știinţifice agresive, caracterizate de stimulente directe sau indirecte pentru citări, pe care aceste state le-au adoptat în ultimii ani. Ca urmare, nici conţinutul articolelor nu este de valoare, nici forma de prezentare nu respectă standardele de redactare știinţifică necesare pentru o comunicare eficientă. Articolele sunt adesea scrise nu pentru a comunica soluţii la probleme clinice sau descoperiri utile, ci mai degrabă pentru a exista ca niște bifări în lista de cerinţe pentru promovarea academică. Se creează, astfel, lucrări care nu sunt citite sau care nu sunt corect citate, publicate în reviste obscure, ceea ce diminuează scopul fundamental al cercetării medicale. Această situaţie nu doar că erodează calitatea și credibilitatea dovezilor știinţifice, dar subminează și încrederea în procesul de diseminare a cunoașterii medicale și a medicinei bazate pe dovezi. 

Remedierea problemei calităţii publicaţiilor știinţifice presupune o abordare multidimensională. Aceasta poate să înceapă cu discuţii despre reformarea criteriilor de promovare academică și să se extindă la educaţia oferită în instituţiile de învăţământ superior prin cursuri specifice de redactare a articolelor știinţifice.

Promovare academică prin calitate, nu cantitate

În contextul limitărilor bugetare pentru cercetare din România, criteriile de promovare academică trebuie să se îndepărteze de la accentul pus pe volumul de lucrări publicate și să se orienteze spre recunoașterea calităţii și impactului cercetărilor. Poate că ar fi mai corect să recunoaștem că nu toţi candidaţii la un post academic, inclusiv de profesor, au oportunitatea de a publica în reviste de top, dar mulţi dintre ei demonstrează o valoare semnificativă în domeniile educaţiei și administraţiei. 

Prin urmare, ar trebui implementate politici care, cel puţin pentru postul de profesor, să penalizeze publicarea în reviste de slabă calitate. Un sistem de punctaj negativ pentru articolele publicate în jurnale fără impact recunoscut ar putea descuraja practicile de publicare masivă și lipsită de substanţă, promovând astfel un angajament autentic faţă de excelenţa academică.

Un alt aspect unde s-ar putea interveni imediat este legat de îmbunătăţirea educaţiei privind redactarea știinţifică în cadrul 
facultăţilor de medicină. Studenţii și tinerii cercetători trebuie să înveţe nu doar cum să scrie un articol știinţific, ci și să înţeleagă ce constituie calitatea într-un astfel de text. Cursuri de acest tip există în prezent, dar sunt sporadice și, din păcate, nu suficient de mult promovate. 

Consecinţe negative pe termen lung

Dacă problema calităţii publicaţiilor știinţifice nu este abordată adecvat, consecinţele pe termen lung ar putea fi profund negative. Există riscul ca posturile academice să fie din ce în ce mai des ocupate de persoane ale căror merite să se bazeze pe volumul de lucrări publicate, nu pe calitatea sau impactul acestora. Acest lucru poate duce la o scădere a standardelor de învăţământ și cercetare, afectând reputaţia instituţiilor academice din ţară. Generaţiile tinere de medici și cercetători vor fi instruiţi să producă „maculatură”. Iar în absenţa unor cercetări de calitate, progresul în diverse domenii ar putea să stagneze sau să rămână mult în urmă faţă de alte ţări din UE. 

Este, probabil, timpul ca unele criterii de promovare academică să fie revizuite și adaptate la realităţile din România și la nevoile actuale ale cercetării știinţifice. Astfel, ne putem asigura că mediul academic rămâne un spaţiu de dezvoltare și inovare autentică, unde calitatea este apreciată și recompensată adecvat. Acest demers necesită însă un angajament ferm din partea instituţiilor academice, a organismelor de reglementare și a întregii comunităţi știinţifice medicale. Deși este o sarcină dificilă, poate că este totuși momentul să începem să discutăm și să planificăm aceste schimbări.

Dr. Tudor Toma,

FRCP, PhD Londra

Doctorul Toma coordonează în România un atelier de redactare a articolelor știinţifice cu ajutorul inteligenţei artificiale. Doritorii se pot înscrie pe o listă de așteptare trimiţând un e-mail la office@highlife-events.ro


Notă autor:

1. Baccini A, Petrovich E (2023) A global exploratory comparison of country self-citations 1996-2019. PLOS ONE 18(12): e0294669. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0294669

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe