Reactivitatea încrucişată reprezintă interacţiunea unui antigen cu un anticorp format împotriva unui antigen diferit, cu care primul antigen are în comun determinanţi antigenici identici sau foarte asemănători.
   Alergenul este un antigen care determină apariţia unei reacţii de hipersensibilitate de tip imediat. Acesta induce sinteza IgE la anumite persoane, se leagă specific de moleculele IgE ataşate de suprafaţa celulelor şi declanşează reacţia alergică. Din punct de vedere biochimic, antigenele sunt aproape în exclusivitate proteine cu greutăţi moleculare foarte variate, solubile în soluţii apoase şi cu diverse funcţii biologice: enzime, proteine transportor, calicine. Clasificarea principală a alergenelor se realizează în funcţie de ruta lor de expunere, fiind astfel clasificate în: inhalatorii, alimente, medicamente, antigene provenite de la fungi (ex. Aspergillus), veninuri etc. (...)
"> Reactivitatea alergică încrucişată – aspecte practice – - Viața Medicală
Newsflash
Ars Medici

Reactivitatea alergică încrucişată – aspecte practice –

de Dr. Ovidiu BERGHI - ian. 28 2011
Reactivitatea alergică încrucişată – aspecte practice –

   Reactivitatea încrucişată reprezintă interacţiunea unui antigen cu un anticorp format împotriva unui antigen diferit, cu care primul antigen are în comun determinanţi antigenici identici sau foarte asemănători.
   Alergenul este un antigen care determină apariţia unei reacţii de hipersensibilitate de tip imediat. Acesta induce sinteza IgE la anumite persoane, se leagă specific de moleculele IgE ataşate de suprafaţa celulelor şi declanşează reacţia alergică. Din punct de vedere biochimic, antigenele sunt aproape în exclusivitate proteine cu greutăţi moleculare foarte variate, solubile în soluţii apoase şi cu diverse funcţii biologice: enzime, proteine transportor, calicine. Clasificarea principală a alergenelor se realizează în funcţie de ruta lor de expunere, fiind astfel clasificate în: inhalatorii, alimente, medicamente, antigene provenite de la fungi (ex. Aspergillus), veninuri etc. (...)

   Reactivitatea încrucişată reprezintă interacţiunea unui antigen cu un anticorp format împotriva unui antigen diferit, cu care primul antigen are în comun determinanţi antigenici identici sau foarte asemănători.
   Alergenul este un antigen care determină apariţia unei reacţii de hipersensibilitate de tip imediat. Acesta induce sinteza IgE la anumite persoane, se leagă specific de moleculele IgE ataşate de suprafaţa celulelor şi declanşează reacţia alergică. Din punct de vedere biochimic, antigenele sunt aproape în exclusivitate proteine cu greutăţi moleculare foarte variate, solubile în soluţii apoase şi cu diverse funcţii biologice: enzime, proteine transportor, calicine. Clasificarea principală a alergenelor se realizează în funcţie de ruta lor de expunere, fiind astfel clasificate în: inhalatorii, alimente, medicamente, antigene provenite de la fungi (ex. Aspergillus), veninuri etc. Alergenele inhalatorii cele mai importante sunt reprezentate de polenuri, acarieni, fungi şi epitelii de animale. Dintre numeroasele alimente care pot genera răspunsuri mediate de IgE, cele mai importante din punct de vedere alergenic sunt oul, laptele, grâul, soia, alunele, arahidele, peştele şi crustaceele (Roitt şi colab., 2009).
   O parte din alergene sunt implicate în reacţii de reactivitate încrucişată din cauza similitudinilor foarte mari structurale sau chimice cu alte antigene. În funcţie de sursa de sensibilizare, alergenele implicate în astfel de reacţii sunt clasificate în alergene derivate din plante şi alergene de origine animală. Una dintre cele mai cunoscute manifestări clinice ale acestor tipuri de reacţii este sindromul de alergie orală (OAS). Acesta este o manifestare a reactivităţii încrucişate între alergenele inhalatorii şi anumite proteine alimentare labile termic. Sindromul este iniţiat de o varietate de proteine vegetale, în special proteine legate de patogeneză. Simptomele sunt prezente aproape în exclusivitate la nivelul orofaringelui şi rareori implică şi alte organe. Activarea locală a mastocitelor mediată de IgE provoacă instalarea rapidă a pruritului, furnicăturilor şi angioedemului buzelor, limbii, palatului moale şi gâtului şi ocazional o senzaţie de prurit în urechi şi/sau de nod în gât. Simptomele au în general o durată scurtă şi sunt cel mai frecvent asociate cu ingestia de variate fructe şi legume crude. Se estimează că aproximativ 50–70% din adulţii suferind de rinită alergică vor prezenta la un moment dat cel puţin un episod de OAS. Principalele cauze de sindrom de alergie orală sunt reprezentate de reactivitatea încrucişată polen–fructe, latex–fructe şi latex–mucegaiuri. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
 
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe