Puține dintre persoanele afectate de migrenă primesc un diagnostic corect și o terapie adecvată, a atras atenția vicepreședinta Asociației pentru Sănătatea Creierului, de Ziua Europeană de Conştientizare a Migrenei.
Migrena este considerată o problemă de sănătate publică, dată fiind prevalența sa la nivel mondial: 12-15%. În plus, aceasta reprezintă a doua cauză de dizabilitate în lume, este una dintre printre primele cinci cauze de adresare la camera de gardă și a doua cea mai frecventă cauză de absenteism, au atras atenția specialiștii de Ziua Europeană de Conştientizare a Migrenei, marcată anual, la 12 septembrie.
„Migrena a fost identificată ca unul dintre principalii factori care contribuie la povara globală a tulburărilor neurologice în 2021. Ea s-a clasat pe locul trei în topul cauzelor de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) printre afecțiunile neurologice la nivel global în 2021. A fost deosebit de semnificativă în rândul adulților cu vârsta cuprinsă între 20 și 59 de ani, unde a fost a doua cauză principală de DALY neurologice”, a declarat dr. Adina Roceanu, medic neurolog la Spitalul Universitar de Urgență București și președinta Headache Society, în cadrul unei conferințe de presă, organizată pe 12 septembrie.
În cadrul acesteia au fost prezentate, în premieră, date despre impactul migrenei la locul de muncă în România.
Potrivit rezultatelor, 63% dintre angajații români care suferă de migrenă nu se simt înțeleși, din cauza limitărilor impuse de aceasta. La nivel european, numărul este și mai mare: 9 din 10 persoane, conform studiului European Migraine and Headache Alliance realizat anul acesta.
Totodată, în timpul unui atac de migrenă, doar 20% dintre pacienții români sunt capabili să își desfășoare activitatea, în timp ce 50% se simt afectați uneori, iar restul de 30% nu sunt capabili deloc să muncească.
În același timp, jumătate dintre respondenți au afirmat că migrena le afectează activitatea de câteva ori pe lună. Alți 20 % au raportat perturbări săptămânale, iar 13% zilnic.
În ceea ce privește capacitatea de a avea un loc de muncă, 21% dintre respondenți au spus că afecțiunea i-a împiedicat să aibă un loc de muncă, iar 22% au afirmat că au fost nevoiți să-și schimbe locul de muncă din cauza migrenei.
Astfel, 36% dintre respondenți au declarat că avut dificultăți în cadrul companiei ca urmare a afecțiunii de care suferă. Este vorba, între altele, despre penalizări pentru performanță slabă, îndoieli/suspiciuni cu privire la absența de la serviciu din cauza crizei de migrenă, excluderi de la anumite beneficii sau avansare.
Pe de altă parte, 20% dintre participanții la sondaj au spus că au solicitat schimbări ale tipului de activitate desfășurate la locul de muncă sau a poziției pe care o dețineau, dar în 80% dintre cazuri au fost refuzați.
„Migrena este mult sub-recunoscută în țara noastră și puțini dintre cei afectați primesc un diagnostic corect și o terapie adecvată. Consecințele nu sunt doar suferința individuală, ci și pierderile economice și antreprenoriale considerabile – în special din cauza absenteismului (absențe din cauza bolii) și a prezenteismului (performanță redusă în ciuda prezentei)”, a conchis Cristina Vlădău, vicepreședinta Asociației pentru Sănătatea Creierului.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe