Newsflash
Interviuri

Oportunităţile crizei

de Dr. Mihail CĂLIN - oct. 4 2012
Oportunităţile crizei

În perioada 3–6 octombrie a.c., la Bad Hofgastein (Austria) se desfăşoară a 15-a ediţie a Forumului European de Sănătate Gastein (EHFG), la care vor participa, printre alţii, dl John Dalli, comisarul european pentru sănătate şi consumatori, dna Zsuzsanna Jakab, directorul OMS Europa, dl Marc Sprenger, directorul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor. În următoarele săptămâni, vom publica relatări şi interviuri de la acest eveniment, pe care-l prefaţăm printr-un dialog cu prof. dr. Günther Leiner, preşedintele fondator al Forumului.

 

   – Pentru a doua oară în ultimii ani, Forumul Gastein se concentrează asupra sănătăţii în contextul crizei economice. Ce impact a avut criza financiară asupra sistemelor sanitare din Europa şi care sunt provocările perioadei următoare?
   – De mulţi ani, unul din laitmotivele forumului a fost discuţia despre resursele bugetare din ce în ce mai puţine şi constrângerile economice asupra sistemului medical. Evenimente recente au adus criza economică, tăierile bugetare care au urmat şi implicaţiile acestora asupra sănătăţii publice în prim-planul celui de-al 15-lea Congres din acest an. Începând cu 2008, multe guverne europene au fost nevoite să reducă drastic cheltuielile. Bugetul sănătăţii este uriaş, de aproximativ un miliard de euro pe an în UE, şi a fost, evident, una din ţintele miniştrilor de finanţe. Acest fapt dă naştere unei situaţii foarte ciudate şi contradictorii. Pe de o parte, există dovezi că măsurile drastice de austeritate din unele ţări afectează chiar substanţa sistemului sanitar. Pe de alta, avem de-a face în multe ţări europene cu structuri şi servicii sanitare în exces, în principal cu supraspitalizare, supradiagnos­ticare şi supratratament. Poate că sună ca o erezie din partea unui practician, însă cred că tăierile sunt necesare, atâta timp cât sunt corect făcute, prin schimbarea structurilor şi nu prin tăierea serviciilor. Există spitale care ar trebui închise, altele planificate şi care n-ar trebui ridicate, operaţii şi alte tratamente care n-ar trebui efectuate. Ca în orice altă reformă, nu trebuie tăiat din serviciile esenţiale şi, mai ales, din personalul-cheie. România, din păcate, este un exemplu de tăieri îngrijorătoare. Salariile au fost dramatic reduse, ducând la exodul a 2.500 de medici către ţări mai bogate, unde este mare nevoie de ei. Se vor mai întoarce vreodată? Cine se mai îngrijeşte de pacienţi? Cât priveşte conceptul de modificări structurale, să luăm ca exemplu densitatea spitalelor.  Ţara mea, Austria, este printre campionii numărului prea mare de spitale şi de paturi de spital: 7,7 paturi la mia de locuitori; Germania are 8,2, iar Cehia şi Ungaria 7,1 paturi la mia de locuitori, deasupra mediei europene şi cu mult mai mult decât ţările care iau reforma în serios: Suedia (2,8), Norvegia (3,3) sau Olanda (4,7). Asemenea diferenţe nu se datorează unor motive medicale logice: calitatea serviciilor medicale în ţările care au închis, comasat şi împărţit munca între clinicile specializate nu este nicidecum mai scăzută. Olanda, unul din pionierii reducerii numărului de spitale, este totodată un model pentru mulţi indicatori de calitate, de pildă în lupta împotriva germenilor rezistenţi din spitale. Problemele economice cu care se confruntă sistemele de sănătate europene nu trebuie rezolvate prin privarea bolnavilor de tratamentele necesare. Calea corectă o reprezintă schimbările structurale, sustenabile, pe termen lung, care nu trebuie neapărat să însemne închiderea de spitale, ci specializarea şi diviziunea muncii – nu orice clinică trebuie să ofere totul. Singurul lucru bun care ar putea să rezulte din această criză ar fi ca politicienii să dea piept în fine cu reforme care ar fi trebuit întreprinse cu ani în urmă. Aceasta ar putea fi oportunitatea oferită de criză: ca resursele limitate să fie în sfârşit repartizate eficient, pentru a oferi oamenilor tratamentul optim necesar.
   – De 15 ani, EHFG a abordat subiecte importante şi a adunat reprezentanţi ai marilor instituţii şi organizaţii din Europa. Care consideraţi că sunt realizările acestui eveniment anual?
   – Forumul Gastein este cea mai importantă conferinţă de politici de sănătate din Europa, reunind peste 600 de politicieni şi factori de decizie, experţi în politică şi administraţie, economie şi industrie, societatea civilă, ştiinţă şi cercetare din peste 40 de ţări. În mod inevitabil, dezbaterile de aici ajung în instituţiile reprezentate – parlamente şi guverne naţionale, Parlamentul European şi Comisia Europeană. Se vorbeşte adesea despre „spiritul Gastein”, unul practic şi concentrat. Sper deci că ideea oportunităţii reprezentate de criză să influenţeze politicile în felul pe care l-am explicat deja. Aş mai aminti însă câteva succese de la Gastein. Unul, legat de bolile rare, în număr de 8.000 în Europa, majoritatea de origine genetică, care adesea sunt cronice, pun viaţa în pericol şi afectează între 25 şi 30 de milioane de oameni. Am dezbătut acest subiect mai mult de un deceniu şi cred că aceste discuţii s-au numărat printre catalizatorii unor iniţiative precum programul e-rare al CE, care-şi propune să integreze cercetarea, încă foarte fragmentată: avantajul cooperării internaţionale este, în opinia mea, mai mare în bolile rare decât în orice altă arie medicală. De asemenea, cred că EHFG a avut un rol crucial în promovarea conceptului de drepturi ale pacienţilor, ca şi în încurajarea iniţiativelor sanitare transfrontaliere. Vom oferi de altfel şi în acest an Premiul European de Sănătate unuia din proiectele care sporesc cooperarea internaţională.
   – Ce aşteptări aveţi de la această ediţie?
   – Această conferinţă este una foarte specială pentru mine, întrucât, după cei 15 ani în care am condus forumul, voi preda această poziţie profesorului Helmut Brand de la Universitatea Maastricht. Am vorbit foarte multe despre nevoia de a reforma sistemele medicale europene fără însă a le deteriora, iar una din marile mele aşteptări pentru congresul din acest an este obţinerea unui consens în această privinţă. Dar forumul este şi o bună ocazie de a întâlni unii din cei mai mari experţi în acest domeniu. Dezbaterile continuă să mă uimească, iar conferinţa îmi dă întotdeauna senzaţia că am învăţat lucruri noi şi îmi insuflă speranţă.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe