Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  OPINII

România lui ce și cum

Viața Medicală
Dr. Marius I. UNGUREANU vineri, 14 iulie 2017
     La începutul cursului de epidemiologie din anul doi de facultate, am fost întâmpinați cu următorul citat din „Alice în țara minunilor”: „Dacă nu știi încotro te îndrepți, orice drum te va duce într-acolo”. Nu-mi amintesc deloc motivul pentru o asemenea introducere, însă puțin bănuiam pe atunci că, peste ani, voi considera această replică a fi definitorie pentru sistemul de sănătate din România. Sistemul nostru de sănătate încă nu știe încotro dorește să o apuce, în consecință orice drum pare a fi în regulă. Dincolo de câteva progrese definitorii (introducerea sistemului de asigurări de sănătate, reforma asistenței medicale primare, înființarea asociațiilor profesionale medicale, inițierea profesionalizării managementului spitalicesc), prea mult din ceea ce a urmat pare să fi fost lăsat în voia sorții.
     Au trecut aproape trei decenii și încă nu știm ce ne dorim. Rapoartele, analizele, fundamentările strategiilor – toate arată câteva probleme care durează de mult: acces dificil, inechitabil la serviciile de sănătate, satisfacție redusă deopotrivă a pacienților și profesioniștilor din sistem, subfinanțare, management deficitar. Peste toate acestea, lipsă de continuitate și viziune. Care dintre acestea sunt problemele de bază și care sunt consecințele? Unde se întrepătrund ele? Și, în definitiv, pe care le vrem rezolvate mai întâi? Poate vom descoperi că problemele vin, de fapt, în cascadă, și o intervenție în amonte va duce natural la dispariția altora din aval.
     E timpul să știmce ne dorim pentru sistemul de sănătate din România. Și e timpul să ne întrebăm cum putem obține acel deziderat. Indignare? Furie? Ele pot fi catalizatorii soluțiilor, atâta vreme cât sunt canalizate constructiv. Dar indignarea și furia singure în fața neajunsurilor din sistemul de sănătate nu ne vor duce prea departe. Vor reuși să o facă, în schimb, dacă le vom adăuga expertiză tehnică, experiență internațională, „așa da”-urile și „așa nu”-urile învățate în trecut, muncă în echipă, renunțare la orgolii. Și timp, mult timp. Timp pentru planificare, pentru implementare și pentru evaluare.
     Prea des însă, l-am amestecat pe ce cu cum, nu am depășit etapa de indignare sau indignarea s-a transformat direct în uitare, am lăsat orgolii mici să reteze șansa unor rezultate mari sau nu am avut suficientă răbdare cu timpul.
     Mai mult, în acest iureș l-am uitat pe cine. Adevărul dureros e că oazele de normalitate din sistemul de sănătate românesc, atunci când sunt analizate cu atenție, duc inevitabil spre un individ sau un grup foarte mic de indivizi care nu s-au mulțumit cu status quo-ul și au vrut să facă ceva mai mult și mai bine – pentru comunitatea lor, pentru spitalul lor, pentru pacienții lor, pentru colegii lor. Normalitatea în sistemul nostru de sănătate nu este sistemică, ea este o specie rară, cultivată de un medic care le explică pacienților săi boala lor pe îndelete, un șef de secție riguros, o asistentă medicală care dărâmă prejudecăți vizavi de importanța muncii de asistent medical, un manager dedicat, un asistent sau un șef de lucrări pasionat de munca alături de studenții săi. Toți acești oameni sunt semințele unei schimbări. Dar ei trebuie multiplicați pentru ca sămânța să prindă rădăcini, să dea frunze și flori și apoi să rodească.
     Sistemul de sănătate din România și funcționarea lui nasc multe întrebări. Dar dificultatea nu stă în faptul că nu am avea răspunsuri. Ea stă în faptul că răspunsurile noastre sunt dictate de urgențele zilei, de complicații de moment. Răspunsurile noastre încă nu au calibrul de a seta o viziune pe termen lung, una la finalul căreia românii să fie mai sănătoși. Pendulăm febril între răspunsurile pentru ce?și cum? și adeseori le confundăm. Facem pași într-o direcție, doar pentru a o abandona înainte de a o putea evalua. E timpul să ne preocupe mai serios și structurat să găsim răspunsurile pentru ce?, cum? și cine?. De aceste răspunsuri depinde sănătatea noastră ca indivizi și ca popor.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC