Newsflash
OPINII

Reforma în Sănătate: patru riscuri sau patru oportunităţi?

de Prof. dr. Cătălina POIANĂ - iun. 4 2021
Reforma în Sănătate: patru riscuri sau patru oportunităţi?

Sper ca planul de rezilienţă și redresare, în ceea ce ne privește, să nu se rezume doar la clădiri, fără îndoială necesare, dar să acopere și nevoile de informatizare ale sistemului sanitar.

384-felix-mg-6127-lPare familiară această listă cu probleme ale sistemului sanitar: lipsește investiţia în prevenţie; dezbaterea publică este centrată pe clădiri (adică imobile în care se desfășoară actul medical); centralizarea este prea mare (în sensul de spitalizare excesivă); nu sunt folosite stimulentele financiare pentru a motiva schimbarea în bine a situaţiei.

Oare de ce ni se pare că e vorba despre situaţia din România? Doar am citat dintr-un articol care se referă la National Healh Service, din Marea Britanie, articol care a fost publicat acum 19 ani în British Medical Journal* și care se referă la nevoia de reforme, de reconfigurare a sistemului public de sănătate.

Autorul, Andy Black, un fost director al NHS, recunoștea că autorităţile, cei care gestionează sistemul sanitar, se află sub o dublă presiune: pe de o parte trebuie să răspundă cererii de servicii medicale curente, nevoilor acute ale pacienţilor, pe de altă parte să îmbunătăţească starea de sănătate generală, indicatorii generali de sănătate ai populaţiei.

Evident, urgenţele au prioritate, iar atenţia se îndreaptă către rezolvarea problemelor pe termen scurt. Cele pe termen lung sunt lăsate pe altă dată, termen care se traduce în limba română prin niciodată.

Și dacă tot am făcut referire la un articol BMJ din 2002, să vedem care erau oportunităţile pe care le întrezăreau, în acel moment, britanicii:

- posibila colaborare între medicii specialiști, într-o reţea de servicii prespitalicești;
- digitalizarea;
- recunoașterea nevoii de personal ca o problemă structurală a sistemului sanitar;
- accesul la capital pentru investiţii în sănătate, prin asigurări complementare.

Sunt acestea subiecte de actualitate, astăzi, în România? Ar trebui avute în vedere atunci când discutăm despre reformă în
sistemul sanitar?

Voi răspunde plecând de la cercetările sociologice pe care
Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) le-a întreprins în rândul membrilor săi. Fenomenul burnout, de epuizare fizică și psihică, afectând fără discuţie toate categoriile de profesioniști din domeniul sanitar, este mai acut resimţit în spitale.

Presiunea pe spitale trebuie, deci, redusă, pentru a menaja și bugetul public, și personalul, cu atât mai solicitat în cazul unor crize cum este cea pandemică, pe care o trăim în prezent.

Soluţia, adică folosirea reţelei de medici specialiști din asistenţa prespitalicească, implică sprijinirea și dezvoltarea serviciilor de medicină secundară. Pe vremuri îi spuneam simplu: Policlinică.

Astăzi, dacă s-ar urmări atingerea celor două obiective aparent divergente, respectiv satisfacerea nevoilor imediate și îmbunătăţirea indicatorilor pe termen lung, cred că investiţia în ambulatoriul de specialitate ar fi prima soluţie de avut în vedere.

Digitalizarea, în toate domeniile, este de neocolit. Sper ca planul de rezilienţă și redresare, în ceea ce ne privește, să nu se rezume doar la clădiri, fără îndoială necesare, dar să acopere și nevoile de informatizare ale sistemului sanitar.

Cât privește recunoașterea crizei de personal drept o problemă structurală a sistemului sanitar, aici să recunoaștem că s-au făcut eforturi pentru a păstra medicii în ţară, pentru a stopa hemoragia de cadre calificate.

Dar, așa cum arăta un sondaj efectuat de CMMB în rândul tinerilor medici, venitul era una dintre cauzele emigraţiei, dar nu singura.
Lipsa recunoașterii din partea societăţii, stresul, hărţuielile la care sunt supuși medicii sunt altele.

Și cum să nu fii stresat când știi că asigurările de malpraxis nu acoperă daunele morale, că, așa cum a arătat un alt studiu al CMMB, acestea servesc doar interesul firmelor de asigurări, nu și pe al pacientului și
medicului?

Schimbarea legii malpraxisului, dezvoltarea sistemului secundar de medicină, digitalizarea și nu în ultimul rând creșterea investiţiilor în Sănătate, prin asigurări suplimentare, ar putea fi, deci, oportunităţile pe care le văd, astăzi, în România, inspirată de un articol de acum două decenii, din Anglia.


Notă autor:

*https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1124751/

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe