Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Medicina de ambulatoriu și medicina de spital

Viața Medicală
Prof. dr. Cătălina POIANĂ vineri, 12 martie 2021

Vă prezentăm poziţia CMMB, pe care am prezentat-o la dezbaterea organizată de CMR – „Medicii în dialog cu politicienii: Perspective legislative pentru sănătatea românilor”.

„Stimaţi parlamentari, onorat public, dragi colegi, vă supun atenţiei o situaţie paradoxală, de la care aș dori să începem dezbaterea noastră. Auzim folosită din ce în ce mai des, poate și din cauza situaţiei pe care o trăim, formula de salut «Sănătate!”, sau «Multă sănătate”.

politician

E normal în pandemie, dar această urare era făcută de români și înainte de apariţia SARS-CoV-2. În ocazii fericite, când se întâlneau, românii nu își urau: «Să ai succes la examen, la Loto, la bursă...», își urau „Sănătate!» Nimeni nu-și dorește ca un pacient să ajungă în spital: nici pacientul, nici sistemul, nici medicul.

Paradoxul este că avem un număr mare de internări și zile de spitalizare, raportat la populaţie: peste 4,1 milioane de persoane au fost internate în spital în 2019, când s-au înregistrat în total 30 de milioane de zile de spitalizare în România (nu mă refer la anul 2020, când accesul în instituţiile sanitare a fost limitat de pandemie, un dezastru planetar cu ale cărui efecte societatea va trebui să lupte multă vreme de acum înainte).

Este limpede de ce pacientul nu ar vrea să ajungă la spital. Acolo va fi relativ izolat de familie, apăsat sufletește nu doar de suferinţa sa, ci și de suferinţa altor persoane aflate în același spaţiu nefamiliar. Doar știţi câtă nesiguranţă, câte temeri și câtă durere evocă sintagma «pe un pat de spital».

Sistemul sanitar, dacă ar putea completa chestionare de satisfacţie, ar spune la rândul său că nu își dorește ca pacienţii să ajungă la spital. Costurile de diagnostic și tratament în spital, pentru afecţiuni care ar putea fi rezolvate în ambulatoriu, sunt considerabil mai mari.

Mai mulţi pacienţi ar putea primi un tratament mai bun dacă resursele ar fi folosite mai eficient, dacă s-ar rezolva în ambulatoriu problemele pentru care aceștia sunt nevoiţi să apeleze la o internare evitabilă.

Nu în ultimul rând, medicul de spital ar dori să scadă presiunea în care lucrează, să fie redus numărul internărilor, să poată acorda mai mult timp și atenţie pacientului și, în special, cazurilor complicate, grave, îmbunătăţind astfel calitatea actului medical și evitând erorile, dar și fenomenul de burnout, epuizarea, care afectează în tot mai mare măsură performanţele profesionale și viaţa medicului.

Cum se face, totuși, că avem atât de multe internări, deși nimeni nu își dorește asta? Ce trebuie făcut, ce ar trebui schimbat ca să reducem ponderea îngrijirilor în spitale... în caz că ne dorim cu adevărat acest lucru?

Știm cu toţii ce trebuie făcut ca un pacient să nu ajungă în spital, sau ca să fie nevoit să stea mai puţin timp internat. Putem acţiona pe trei paliere: întărirea ambulatoriului de specialitate, descoperirea precoce a bolilor și prevenţia acestora.

doctor

Deci, dacă-mi permiteţi, o să trec în revistă mecanismele posibil de activat sub forma unor întrebări adresate dumneavoastră, decidenţilor, celor de la care așteptăm operaţionalizarea soluţiilor propuse de specialiști, de forurile de expertiză profesională:

- Ce va face sistemul asigurărilor de sănătate pentru a întări ambulatoriul de specialitate, veriga intermediară între medicina de familie și cea de spital? Cât poate fi crescută finanţarea acestui segment, astfel încât numărul de puncte, precum și valoarea punctului/consultaţie să reflecte valoarea muncii și pregătirii medicului din ambulatoriul de specialitate?

Cum va fi asigurat accesul pacienţilor la medicul de specialitate din ambulatoriu, pe tot parcursul lunii? Astăzi, fondurile alocate se termină în patru-cinci zile, astfel că pacientul nu are de ales, este împins către internare, fie de o zi, fie pe mai multe zile. Sau întârzie diagnosticul, ajungând în spital în faze avansate, în care internările sunt mai lungi, tratamentul mai costisitor, fără ca rezultatul să poată fi la fel de bun ca în cazul unei descoperiri precoce.

Cum rezolvăm acordarea asistenţei medicale la sfârșitul săptămânii, când camerele de gardă și unităţile de primiri urgenţe sunt luate cu asalt de pacienţi care nu au altă alternativă pentru a primi un diagnostic și un tratament?

- Ce veţi face pentru identificarea bolilor grave în stadii incipiente, cum veţi dezvolta programe de screening în patologiile care generează o mortalitate crescută, suferinţe, costuri umane și materiale mari, dacă sunt descoperite tardiv?

Cum vă propuneţi să creșteţi ponderea intervenţiilor preventive, să dezvoltaţi prevenţia astfel încât să recuperăm decalajul faţă de ţările occidentale, și să ne apropiem de un nivel cât de cât comparabil cu acestea?

Concret, în acest sens, cât de repede veţi introduce programe de screening, compensarea unor teste, compensarea vaccinurilor, decontarea consultaţiei la medicul nutriţionist, pentru schimbarea stilului de viaţă?

Când va începe un program de susţinere a vaccinării pe tot parcursul vieţii, pentru a reduce riscul bolilor prevenibile prin vaccinare la pacienţii cronici, cu comorbidităţi? Acestea sunt câteva dintre solu­ţiile propuse de specialiști și solicitate de asociaţiile pacienţilor
cu boli cronice.

- Cum vedeţi reglementată legislativ modernizarea infrastructurii spitalelor de stat? Putem vorbi despre începutul reformei de sistem abia când vor fi introduse în practică aceste mecanisme prin care se eficientizează folosirea resurselor, protejând resursa umană și crescând calitatea vieţii cetăţenilor asiguraţi.”

Etichete: catalina poiana pandemie covid SARS-Cov-2 finantare sanatate sistem ambulatoriu spitalizare CMMB sistem sanitar asigurari sanatate

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.