Newsflash
OPINII

De ce sistemul medical românesc nu funcţionează precum o „mașină nemţească”

de Dr. Valentin PANTEA - ian. 6 2023
De ce sistemul medical românesc nu funcţionează precum o „mașină nemţească”

Sistemul medical german garantează egalitate pentru contribuabili, dar toată populaţia adultă își plătește o asigurare de sănătate. Se poate asta și la noi?

pt pantea

Sistemul medical românesc de după 2010 a încercat să copieze sistemul medical german. Principiile fundamentale pe care se bazează sistemul medical german au fost definite de Otto von Bismarck la 1883. De menţionat că Bismarck a introdus asigurarea pentru accidente industriale în 1871, asigurarea de sănătate (1883), asigurarea de pensii (1891) etc. Toate aceste concepte de protecţie socială au izvorât din conceptul socialist de guvernare.

Sistemul de sănătate german modelat de Bismarck se bazează pe asigurarea socială obligatorie. Acesta garantează egalitate pentru contribuabili și acces la un volum important de servicii medicale avansate. El are la bază trei principii, care au rămas valabile și azi: solidaritate, subsidiaritate și corporatism. Sistemul obligatoriu de sănătate acoperă circa trei sferturi din populaţie, restul populaţiei având asigurări de sănătate extra-standard, cu mai multe beneficii, dar și costuri suplimentare.

Cele trei principii fundamentale

Recent, Karl Lauterbach, ministrul german al Sănătăţii, anunţa o „revoluţie în sistemul medical german”, prezentând o serie de reforme majore prin care Germania își propune să pună accent pe plata adecvată a serviciilor medicale (sau cum ar spune medicii de familie francezi, „o revalorizare a muncii medicului”). Karl Lauterbach se referea la decontarea serviciilor medicale prin plăţi forfetare pe caz clinic, decontări „indiferent de cât de elaborat este tratat cazul, indiferent unde este tratat, indiferent dacă este tratat bine sau mai puţin bine”.

Acest sistem de plată a fost preluat de Germania din Australia acum peste 20 de ani, deoarece are ca efect principal reducerea timpului de așteptare pentru pacienţi. Doar că „printr-un astfel de sistem există tendinţa de a se ajunge la o medicină ieftină”, a mai spus ministrul (cu cât numărul de pacienţi trataţi de clinică este mai mare, cu atât clinica încasează venituri mai mari, dar pe seama cazurilor minore, fără ca medicul să fie stimulat să se implice în rezolvarea cazurilor dificile).

Și sistemul medical românesc are la bază aceleași trei principii fundamentale precum sistemul german (solidaritate, subsidiaritate și corporatism), dar în cazul nostru există unele diferenţe care din păcate cam încurcă sistemul. De exemplu, dacă în Germania toată populaţia adultă își plătește un fel de asigurare (cea de bază sau una suplimentară), în România, ca urmare a unor măsuri populiste, găsim multe excepţii de la plata asigurărilor. Așa s-a ajuns ca la noi să plătească un asigurat și să beneficieze trei persoane, lucru inadmisibil în sistemul medical german.

În Germania, copiii, elevii și studenţii sunt exceptaţi de la plata asigurărilor medicale, dar pentru ei plătește guvernul (circa 21% din fondurile sistemului medical). În România e greu de spus de unde provin banii de asigurări medicale de sănătate pentru copii și elevi/studenţi, pentru că CNAS nu-și mai poate colecta singură banii, întrucât Ministerul de Finanţe colectează (în mod netransparent) banii pentru Sănătate. În mod normal, consider că sistemul medical, sistemul de asigurări sociale și cel pensii ar trebui să-și colecteze independent cotizaţiile și să se autogospodărească, iar Guvernul să mai intervină și să suplimenteze punctual cu fonduri acolo unde este nevoie (așa cum se face și în Germania).

Evident că în Germania nu vom găsi achiziţii de aparatură medicală care să nu poată fi utilizată în spitalul pentru care s-a făcut achiziţia, așa cum din păcate am mai văzut pe la noi.

Comparaţii mai greu de făcut

Legat de medicina de familie din Germania, acolo există posibilitatea ca orice persoană, indiferent de pregătirea ei, să deschidă sau să deţină cabinete medicale, cu condiţia ca pentru realizarea actului medical să fie angajat personal medical. Această posibilitate a dus la apariţia unor lanţuri de cabinete medicale deţinute de persoane fără pregătire medicală care angajează medici de familie. Acest fenomen se observă în special în fosta RDG, iar ca medici de familie sunt angajaţi în special medicii români care nu-și permit cumpărarea unui praxis în Germania.

Avantajele ar fi degrevarea medicului de familie de partea de management al cabinetului medical (medicul de familie având exclusiv atribuţii medicale) și posibilitatea managerierii mai multor cabinete medicale de aceeași firmă, ceea ce permite anumite economii în achiziţionarea de materiale medicale sau de birotică. În plus, medicul de familie beneficiază de toate avantajele unui salariat: concediu medical, concediu de odihnă, program fix de lucru (7 ore + gărzi în centrele de permanenţă plătite suplimentar și motivant) etc.

Legat de sistemul german merită menţionat că și acolo plata medicului de familie se face preponderent per serviciu, doar că medicul de familie german își autolimitează lista de pacienţi la maximum 1.600 (la fel ca în Franţa), pentru a fi sigur că se poate ocupa corespunzător de pacienţii lui. Evident că, din serviciile acordate acestor pacienţi, medicul de familie își permite un trai peste media societăţii germane.

Ca o concluzie, chiar dacă principiile de funcţionare sunt europene, nu trebuie uitat că sistemul medical românesc este parte a sistemului socio-economic românesc și nu poate fi comparat cu alt sistem medical european fără a face și o comparaţie între sistemele socio-economice ale celor două ţări. Eu sunt optimist și încă mai sper să prind vremurile în care sistemul socio-economic românesc se va putea compara cu unul european.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe