Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Ce fel de Stomatologie... pe pandemie?

Viața Medicală
Dr. Nicoleta van Gelder vineri, 27 noiembrie 2020

Pentru cei mai optimiști medici din Stomatologia Pediatrică, cei care încă mai cred în valoarea stenică a provocărilor pandemice, este timpul să reflecteze asupra protocoalelor de îngrijire zilnică.

shutterstock_1649317390Într-o lume în care unii medici stomatologi își fac planuri independente de profesia lor de onoare, iar alţii se gândesc să se pensioneze anticipat, pentru cei mai optimiști din Stomatologia Pediatrică, cei care încă mai cred în valoarea stenică a provocărilor pandemice de excepţie, este timpul să își reorganizeze, reseteze și să reflecteze asupra protocoalelor de îngrijire zilnică.

Nu mai constituie o noutate faptul că Stomatologia este plasată de Occupational Safety and Health Administration Inspections printre categoriile profesionale expuse la un înalt risc infecţios. Ghiduri bazate pe dovezi știinţifice, pe recomandările experţilor, pe experienţa altor ţări și/sau a altor epidemii au informat Stomatologia (cu particularităţi pentru Stomatologia Pediatrică) asupra condiţiilor de minimizare a riscului de transmitere și de contaminare atât pentru personalul medical, cât și pentru pacientul adult sau pediatric.

Cu toate acestea, având în vedere prelungirea și agravarea condiţiilor sanitare create de pandemie, ce fel de tratamente stomatologice se recomandă în acest context? Se recomandă aceleași tratamente selective de urgenţă? După opt luni de constrângeri și limitări militare și/sau legale, setul minimal de tratamente de îngrijire a sănătăţii orale poate fi menţinut la același nivel de Ev Mediu?

Adică, după ce am descurajat ani la rândul tratamentele stomatologice la cerere și în urgenţă, acum recomandăm doar tratamentele pentru diagnostice la limită însoţite de durere extremă, de infecţie, hemoragie și care pun în pericol – nu, nu calitatea vieţii, ci însăși viaţa!

Replica unui părinte, care solicita o programare pentru un copil de trei ani cu două carii incipiente dureroase la stimuli alimentari, în faţa refuzului și amânării programării pe motiv că, potrivit Ordonanţei Militare din martie,
o carie simplă nu este o reală urgenţă, a fost o provocare etică pentru mine: „(...) dar ce nu-i urgent azi va fi urgent mâine!”.

Mărturisesc, în toată cariera mea mi-a fost rușine, profesional vorbind, de două ori: o dată graţie unui părinte care mi-a reproșat în anii 2000 că nu am destulă abordare preventivă pentru cariile noi (de ce copilului său îi apar carii noi deși el îl aduce cu regularitate la dentist?...) și altă dată în 2020, graţie replicii „de pandemie” citată mai sus.

Intervenţii fără freză?

Disconfortul etic resimţit în cele două situaţii critice relatate anterior este de fapt consecinţa aceleiași dogme cu care stomatologia tradiţională a fost îndoctrinată atât de principiu, cât și de facto: stomatologia invazivă de restauraţie, sora mai mică a stomatologiei extracţioniste anterioare. În mediul privat și în ţările vestice, folosirea frezei stomatologice și a vitezelor de rotaţie înalte este supranumită Drill-Fill-PIN!

Cu alte cuvinte, dacă freză nu e, nici stomatologie nu e! Într-adevăr, în sistemul tradiţional de sănătate dentară, și nu doar în cel din România, este general acceptată ca the best practice pentru managementul cariei dentare îndepărtarea chirurgicală completă a ţesuturilor degradate din carie cu ajutorul instrumentarului rotativ (de joasă sau mare viteză) și înlocuirea ţesuturilor lipsă prin plasarea în locul lor a unei obturaţii plastice.

Frezajul rotativ în ţesuturi dure dentare este considerat act chirurgical și în virtutea acestuia, nu întâmplător, titulatura medicului dentist francez nu este cea de medecin dentist, ci de chirurgien dentist!
Dar dacă invazivitatea Stomatologiei nu este încă un argument pentru decizii și aplicaţii restructurate, atunci potenţialul de transmitere a infecţiei via aerosolii produși de instrumentele rotative care funcţionează de regulă cu apă, pentru răcire, poate fi un argument edificator.

pozuta copy

Așadar, în varianta în care nu ne dezicem în grup de această profesie de excelenţă, dar de mare complexitate chiar și în condiţii de normalitate, trebuie să ne adaptăm protocoalele și să selectăm procedurile terapeutice ţinând cont de riscul de transmitere prin aerosolii produși de instrumentarul de mare viteză folosit tradiţional (Tabel 2).

10.2

 Acesta ne obligă, pe lângă luarea măsurilor standard de precauţie pentru controlul infecţiei (SICPs), la măsuri bazate pe modul de transmitere (TBPs) (Tabel 1).

10.1

Direcţii recomandate de ghiduri

Pentru a rezuma, din ghidurile naţionale și internaţionale rezultă patru mari linii de restructurare și ­reorganizare a Stomatologiei:
1. Consultaţii la distanţă și servicii de triaj – reducerea la maximum a numărului, frecvenţei și duratei consultaţiilor face-to-face prin managementul online al programărilor: triajul și consultaţia documentată de la distanţă;

2. One stage/day dentistry – dacă pacientul este selectat și programat în cabinet, se vor iniţia și finaliza în aceeași ședinţă cât mai multe tratamente;

3. Innovative minimally invasiv and preventive dentistry upgrad­ing – revalorizarea Stomatologiei preventive non-procedurale și/sau minim invazive, care nu necesită instrumente de mare viteză și care sunt aerosol-free și non-SARS-CoV-2-friendly.

4. Precauţii privind controlul infecţiilor – măsuri de precauţie a transmiterii infecţiei prin SICPs și TBPs (Tabel 1).

Etichete: Stomatologie ghiduri medicale medic stomatolog interventii stomatologice pandemie covid-19

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.