Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Arheologie medicală

Viața Medicală
Dan LĂZĂRESCU vineri, 22 mai 2009
Iunie 1660. În Bucureştiul ocupat de turci şi tătari izbucneşte ciuma. Este prima epidemie de acest fel din istoria oraşului de pe Dâmboviţa. Un al doilea episod avea să fie consemnat 15 ani mai târziu, apoi altele şi altele până în 1829, când a fost ultima epidemie de „moarte neagră“ pe meleagurile bucureştene. Ciuma (sau pesta, cum i se mai zice după latinescul pestis) era cunoscută însă în lume de mult mai multă vreme. Se pare că a făcut prăpăd încă în Egiptul faraonilor, apoi în Roma antică. Dar, „oficial“, manifestările acestei cumplite boli – care, în Evul Mediu, a făcut ravagii teribile de la un capăt la altul al continentului nostru – sunt înregistrate începând din 1347. Acum, maladia ce are ca agent patogen bacteria Yersinia pestis (denumită astfel după cercetătorul Alexandre Yersin, de la Institutul Pasteur din Paris, care a descoperit-o în 1894) este eradicată din Europa – de foarte mulţi ani nu s-a mai înregistrat nici un caz în această parte a lumii. Dar în alte zone ale Terrei, pesta s-a manifestat până târziu, cum a fost în SUA, unde ultima mare epidemie a avut loc în 1924, iar un caz izolat a fost înregistrat chiar în 1984. Pe diverse alte meridiane însă, cum ar fi Madagascar, Mozambic, Tanzania, Congo, Algeria şi alte ţări ale Africii, precum şi în unele state asiatice, cu precădere în India, boala aceasta mai face şi astăzi victime. De pildă, în Congo a avut loc o asemenea epidemie acum trei ani... Cum spuneam, în Europa nu mai bântuie ciuma – ceea ce nu înseamnă însă că nu avem parte de alte epidemii grave, cum ar fi SIDA, infecţiile cu hepatitele B şi C, iar mai recent gripa A/H1N1 (zisă şi porcină). Cu toate acestea, specialiştii europeni în arheologie medicală (iată, există şi un asemenea domeniu de cercetare!) şi-au îndreptat obiectivul spre maladia generată de Yersinia pestis. De ce tocmai asupra acestei boli? Pentru că acum au la îndemână un instrument de cercetare foarte eficient, comod şi puţin costisitor: RDT (Rapid Diagnostic Test), realizat, în special, pentru regiunile din Madagascar, unde această străveche boală este şi acum endemică, dar unde nu există laboratoare de investigare dotate cu microscoape. Reactivul RDT (care costă doar 3 euro doza) reacţionează rapid la prezenţa antigenului specific pentru Y. pestis şi în 10–15 minute se poate afla dacă persoana respectivă este sau nu bolnavă de ciumă. Preluată de pe Marea Insulă, tehnica aceasta este folosită acum de cercetătorii francezi care se ocupă de arheologie medicală pentru a elucida o serie de aspecte privitoare la răspândirea şi manifestările pestei în Hexagon. Şi acest lucru este posibil, deoarece antigenul F1 e o proteină ce rezistă bine trecerii timpului, chiar mai bine decât ADN-ul bacteriei ce provoacă boala, la care s-a apelat până acum în studiile arheologice privind ciuma. Cum se lucrează? De la un schelet deshumat se recuperează un os spongios sau cel al pulpei dentare, se face din acesta o pastă, care e aplicată pe bandeleta cu RDT şi în câteva minute se poate vedea cu ochiul liber dacă pesta e cea care a pus capăt vieţii respectivului om ce a trăit cu câteva secole în urmă. Au fost astfel verificate numeroase morminte din Marsilia şi din alte locuri puternic lovite de ciumă în secolele XVI–XVIII, de unde s-au obţinut date interesante... Se pune totuşi întrebarea: la ce bun acest efort de verificare a unor fapte din trecut? Răspunsul specialiştilor: se ştiu multe despre izbucnirile epidemice ale ciumei, dar nu prea există date privind modul ei de difuzare. Or, aceste cercetări – arată cotidianul francez „Le Figaro“ – pot contribui la înţelegerea mecanismelor epidemice. Ceea ce, dacă ne gândim la câte boli bântuie pe planeta noastră, e bine, e util de ştiut.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC