Între 19 şi 21 octombrie 2011, se va desfăşura
la Timişoara Congresul Naţional de Ortopedie-Traumatologie cu participare
internaţională, organizat de Societatea Română de Ortopedie şi Traumatologie
(SOROT). Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, dl prof.
dr. Dan V. Poenaru, preşedintele Congresului, ne oferă detalii despre
apropiatul eveniment, conturând totodată şi o viziune modernă asupra ortopediei
şi traumatologiei.
– Domnule
profesor, spuneţi-mi, de ce se acordă atât de mare importanţă manifestărilor ştiinţifice?
Se fac eforturi mari, poate de neînţeles dacă sunt privite din afară. Care este
substratul?
– Aceste congrese joacă un rol important în
schimbul de experienţă care se relevă în secţii de ortopedie din ţară şi străinătate
şi reprezintă un excelent prilej de instruire a tinerilor ortopezi. Nu suntem
izolaţi de celelalte colective şi instituţii, alcătuim un singur organism. Iar
astfel de evenimente ne sincronizează, devenim conştienţi de anumite tendinţe,
ne asumăm ori impunem un anumit ritm. Nu putem merge mai departe decât împreună,
iar acest „împreună“ se concretizează în asemenea momente. Vedem, fiecare
dintre noi, unde am ajuns şi ce urmează să facem. Activităţile noastre capătă
un rost. Imaginaţi-vă ce ar fi sportul dacă n-ar fi competiţiile naţionale şi
internaţionale, olimpiadele…
– Şi
referindu-vă la acest congres, al cărui preşedinte sunteţi?
– Congresul Naţional de
Ortopedie-Traumatologie reprezintă cea mai amplă manifestare ştiinţifică a
ortopediei româneşti. Este primul congres de acest fel care are loc la Timişoara.
Şi, poate nu întâmplător, după al Doilea Război Mondial, prima Conferinţă Naţională
de Ortopedie a avut loc la Timişoara, sub preşedinţia dlui prof. dr. doc. Dan
Berceanu. Revenind la tema discuţiei, a fost apreciat în mod deosebit că acest
congres se desfăşoară sub înaltul patronaj al Academiei Române şi profit de
acest prilej pentru a adresa mulţumiri dlui acad. Ionel Haiduc, preşedintele
Academiei Române, pentru modul admirabil în care a răspuns la solicitarea
noastră.
– Teme,
ateliere, cursuri…?
– Se vor derula, vorbesc despre teme majore,
Forumul EFORT (European Federation of
National Associations of Orthopaedics and Traumatology), o sesiune legată
de fracturile de bazin şi acetabul, ce se va desfăşura sub conducerea preşedintelui
EFORT, dl prof. dr. Miklos Szendroi. Vor participa cu conferinţe şi prezentări
de cazuri o serie de profesori instructori EFORT şi alte personalităţi din
Israel, Elveţia, Anglia, Germania, Ungaria. Am inclus şi o sesiune referitoare
la tratamentul actual al gonartrozei, unde, alături de colegii din România,
participă profesori din Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Polonia. O altă secţiune
se referă la traumatismele coloanei cervicale şi ea va fi prezidată de dl prof.
dr. Robert Beres, de la Budapesta. Va fi o sesiune interdisciplinară importantă
– cu traumatismele coloanei cervicale ne întâlnim frecvent în practică. O secţiune
distinctă a congresului se adresează chirurgilor ortopezi care practică
artroscopia. Va fi şi o sesiune video cu genericul „Cum fac eu?“, prezentând tehnici originale în artroscopie. Am
organizat şi o masă rotundă, cu ajutorul EJOST (European Journal of Orthopaedic Surgery & Traumatology),
intitulată „Publicaţiile ştiinţifice în ortopedie şi traumatologie“, cu
participarea unor lectori români şi străini, adresându-se în principal
tinerilor ortopezi doritori să publice articole în reviste din străinătate.
– Numărul
estimat al participanţilor?
– După datele pe care le deţinem în prezent,
estimăm în jur de 550 de participanţi din ţară şi străinătate.
– Cum
se face că regăsim între invitaţi nume de referinţă ale ortopediei şi
traumatologiei?
– Sunt contacte anterioare, vizite
reciproce, schimburi de experienţă cu clinici din Germania, Austria, Ungaria şi
Serbia; au facilitat prezenţe speciale din aceste ţări cu un număr remarcabil
de lucrări. Vor fi prezenţi la congres toţi şefii de secţii şi de clinici din
România. E grăitor, cred.
– Putem
vorbi deja despre o tradiţie? Şi pentru atari evenimente, ce înseamnă, de fapt,
„a avea tradiţie“?
– Timişoara dispune de tradiţie şi de
logistica necesară organizării unor congrese internaţionale, dispune de mai
multe centre de conferinţă şi de un aeroport cu multiple posibilităţi de a
zbura în Europa. Par amănunte, dar au importanţa lor.
– Aţi
anunţat deja participarea unor personalităţi medicale din Rusia: prof. dr.
Alexandr Laka, dr. V. Gubin, dr. G. Korobushkin şi chiar o delegaţie de la
Centrul de Ortopedie şi Traumatologie Reconstructivă „G. A. Ilizarov“. De multe
ori, în manifestări medicale care doar se vor importante, profesioniştii din
fosta URSS au lipsit ori nici măcar nu au fost invitaţi…
– Nu este pentru prima dată când participă
personal medical din Rusia. La congresul din anul 2009, de la Bucureşti, a
participat cunoscutul specialist în chirurgia spinală prof. dr. Alexandr Laka,
care a prezentat mai multe lucrări legate de o tehnică originală în tratamentul
scoliozei şi chiar a publicat articole în reviste româneşti. De asemenea, unul
dintre colaboratorii mei, dr. Iulian Popa, a absolvit un curs postuniversitar
la Moscova, precum şi la Centrul „G. A. Ilizarov“. Aceste lucruri au făcut să
avem o colaborare bună.
– O întrebare
doar aparent banală: ce presupune o manifestare de o asemenea amploare?
– Este greu de organizat, mai ales în condiţii
de criză. Am dorit ca acest congres să constituie un punct de plecare în viaţa
SOROT, prin numărul mare de participanţi, dar mai ales prin prezenţa unor
specialişti din 22 de ţări. Vor participa pentru prima dată ortopezi şi traumatologi
din Finlanda, Olanda, Polonia, India, Malaezia, Qatar. În luna ianuarie a
acestui an am lansat invitaţii unui număr foarte mare de societăţi naţionale
din toată Europa, America, Africa şi Asia. O parte dintre invitaţi au fost
selecţionaţi de EFORT, iar altora, cu care aveam colaborări şi legături de
prietenie vechi, le-am făcut invitaţii nominale.
– Cum
au fost selectate lucrările? Au fost şi lucrări respinse?
– Lucrările prezentate la congres au fost
selectate de o comisie internaţională, existând şi un număr mic de lucrări
respinse.
– Au
fost invitaţi şi specialişti din domenii conexe – mă gândesc la cercetători de
altă specialitate, implicaţi/interesaţi de o perfecţionare a echipamentelor şi
materialelor folosite în ortopedie-traumatologie?
– La congres vor fi prezentate şi lucrări
realizate de politehnişti, chimişti şi, de asemenea, vor participa şi specialişti
în fiziokinetoterapie.
– Se
regăsesc tendinţele şi direcţiile actuale din ortopedie şi traumatologie în
structura tematică a congresului?
– Toate temele prezentate la congres sunt de
maximă actualitate, tematica aleasă fiind apreciată favorabil şi de conducerea
EFORT. Pe lângă congres are loc şi o expoziţie de aparatură medicală şi produse
farmaceutice, unde vor fi prezente peste 20 de firme din Europa şi SUA.
– Poate
că unii dintre participanţi vor fi interesaţi de teme prezente în sesiuni
paralele ale Congresului? Cum aţi rezolvat – dacă a fost cazul – astfel de
paralelisme?
– Lucrările congresului se vor desfăşura în
patru săli şi au fost programate în aşa fel încât temele principale să fie
audiate de toţi cei interesaţi.
– Se
vor acorda diplome, distincţii, premii unor participanţi?
– Vom acorda diploma de membru de onoare al
SOROT participanţilor străini, ce nu deţin această diplomă, iar pentru şapte
profesori, maeştri ai ortopediei româneşti, actualmente pensionari, vom acorda
o diplomă şi un trofeu de excelenţă pentru întreaga lor activitate, ca modest
semn al dragostei şi preţuirii noastre.
– Presupun
că îi putem prezenta şi cititorilor săptămânalului „Viaţa medicală“…
– Sigur, cu mare bucurie. Este vorba despre
profesorii Dinu Antonescu, Andrei Firică,
Nicolae Gorun, Vasile Lupescu, Gheorghe Panait, Alexandru Pop, Dumitru Stănculescu.
– Puteţi
da câteva exemple de colaborare cu societăţi şi instituţii de ortopedie şi
traumatologie din străinătate, dintre cele care vor fi reprezentate şi la
Congres?
– Clinica II Ortopedie-traumatologie Timişoara
are o colaborare excelentă cu Clinica de Ortopedie din Szeged, cu clinici din
Budapesta, din Belgrad, precum şi cu o serie de clinici din Austria şi
Germania.
–Ce
anume face pasionantă specialitatea dv.?
– Ortopedia modernă este marcată de perfecţionarea
instrumentarului chirurgical, în special în artroscopie, de apariţia roboţilor
medicali şi a navigaţiei, precum şi a telemedicinii. Eu am mai spus şi cu alte
ocazii că ortopedia este cea mai frumoasă specialitate chirurgicală; este în
foarte mare parte reconstructivă şi presupune, pe lângă alte abilităţi, imaginaţie,
dăruire şi perseverenţă.
– Aţi
acordat mereu importanţă dimensiunii culturale, căutând şi găsind modalităţi de
a conecta partea ştiinţifică, medicală, de un anumit substrat cultural şi emoţional…
– Nu
vom face excepţie nici acum. Finalul celei de-a doua zile de congres este
dedicat acţiunii intitulate „Timişoara
Culturală“, ce va cuprinde un spectacol de gală la Opera de Stat, cu
„Nabucco“ de Verdi, un concert de orgă la Domul Catolic din Piaţa Unirii,
vizitarea colecţiei Corneliu Baba, la Muzeul de Artă al Banatului, precum şi
vizitarea colecţiei de artă religioasă de la Catedrala Mitropolitană din Timişoara.
Sperăm ca prin aceste acţiuni să contribuim şi noi la o mai bună cunoaştere a
Timişoarei, oraş ce candidează pentru titlul de Capitală Europeană Culturală în anul 2020.
– Un mesaj adresat participanţilor?
–
Doresc oaspeţilor noştri să beneficieze de tematica extrem de consistentă a
conferinţelor, lucrărilor şi prezentărilor de caz, să aibă ocazia să cunoască şi
să discute cu renumiţi profesori ortopezi de pe patru continente. Sperăm, de
asemenea, ca Timişoara, oraşul florilor şi al începutului Revoluţiei române, un
puternic centru medical, să ofere posibilităţi de petrecere plăcută a timpului
liber, iar în final să ne bucurăm cu toţii de programul şi meniul de la „Balul
Preşedintelui“.