Contractul-cadru privind asistenţa medicală
în perioada 2013–2014 a fost aprobat în şedinţa de guvern de săptămâna trecută şi
va intra în vigoare începând cu luna aprilie. Potrivit ministrului sănătăţii,
noul contract a fost construit pe bugetul deja aprobat, care nu mai poate fi
modificat.
Prin implementarea documentului se urmăreşte
acordarea unei importanţe mai mari sectorului prespitalicesc şi ponderarea
cheltuielilor din spitale. Vor creşte fondurile acordate medicinii primare cu
10% şi, pentru medicii de familie, va fi redus numărului minim de pacienţi de
pe listă, de la 1.000 la 800, dar plata se va face în continuare 50% per capita
şi 50% per serviciu.
Noul contract mai prevede o creştere a finanţării
medicinii din ambulatoriu cu 51% şi cu peste 40% în cazul centrelor multifuncţionale.
„Trebuie să schimbăm mentalitatea omului de a se îndrepta numai spre spital şi
trebuie să construim un sistem bazat pe medicina de familie şi pe cea din
ambulatoriu“, a declarat Eugen Nicolăescu, în cadrul unei dezbateri pe tema
sistemului sanitar. Cu alte cuvinte, se doreşte micşorarea timpului pe care un
pacient îl petrece în spital, măsura fiind dublată şi de creşterea cu peste 60%
a finanţării pentru îngrijirile la domiciliu.
Coplata – la externare
De la 1 aprilie (nu, nu e păcăleală), pacienţii
români vor trebui să plătească şi o coplată. Taxa este stabilită de fiecare
spital în parte (între 5 şi 10 lei) şi va fi percepută o singură dată, la
externarea pacientului din spital, indiferent de durata spitalizării. Scopul
declarat este de a limita internările fictive din unităţile spitaliceşti.
Coplata va fi deci valabilă doar pentru internările continue şi doar pentru
pacienţii care nu au fost aduşi la spital în regim de urgenţă. Vor fi exceptaţi
bolnavii cronici din cadrul programelor naţionale de sănătate, a căror
patologie necesită mai multe internări pe parcursul unui an. De asemenea, nu
vor plăti coplată nici copiii sub 18 ani, gravidele şi lăuzele, pensionarii cu
venituri sub 740 de lei şi nici persoanele cu dizabilităţi.
Reprezentanţii pacienţilor nu văd cu ochi
buni introducerea coplăţii şi susţin că aceasta va genera frustrări în rândul
bolnavilor, având în vedere că nu este însoţită şi de o creştere a calităţii
actului medical. „După introducerea coplăţii, ar fi necesar să crească pentru
pacient măcar valoarea acordată pentru norma de hrană pe zi“, a declarat Iulian
Petre, vicepreşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni
Cronice din România.
Spitale fără datorii
Noul Contract-cadru aduce noutăţi şi pentru
spitalele publice, în tentativa de a stopa arieratele. Potrivit documentului,
în cazul în care unităţile spitaliceşti vor continua să strângă datorii,
managerii vor fi demişi.
Actul normativ vine şi cu o măsură de
modificare a tarifelor pe caz ponderat (TCP) în funcţie de competenţele şi
complexitatea cazurilor rezolvate în unităţile sanitare. Concret, valoarea DRG
în unităţile strategice va creşte la 1.800 de lei, în spitalele de suport şi în
institute – la 1.600 de lei, în timp ce pentru spitalele municipale şi orăşeneşti
vor fi stabilite tarife speciale. Potrivit ministrului sănătăţii, la această
creştere se adaugă şi fondurile alocate pentru noul program de ATI, care va fi
introdus din acest an.
Tot de la 1 aprilie (şi tot nu e o păcăleală),
în unităţile spitaliceşti se va introduce un chestionar de satisfacţie a pacienţilor
faţă de serviciile primite, comportamentul medicilor etc. Totodată, Nicolăescu
a anunţat că va fi realizat un audit al tuturor spitalelor publice din România,
începând cu unităţile din subordinea MS.
Finanţare limitată pentru privaţi
Modificările aduse la Contractul-cadru
vizează şi activitatea unităţilor spitaliceşti din sectorul privat. Acestea vor
putea încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, însă în baza unei
finanţări reduse: fondurile alocate vor fi în limita a 5% din numărul total de
paturi din judeţul respectiv. În cazul în care instituţiile private asigură
servicii pe care spitalele de stat nu le pot oferi, limita va putea fi depăşită.
O altă modificare prevede ca spitalele
private în care se fac intervenţii chirurgicale să asigure în permanenţă o
linie de gardă. Mai mult, unităţile ar putea fi obligate să plătească facturile
pacienţilor cu complicaţii transferaţi la stat. „Spitalul privat, spre
deosebire de cel public, are opţiunea să-şi aleagă pacientul. Dacă nu e capabil
să ducă la bun sfârşit tratamentul bolnavului şi pentru asta îl transferă la un
spital public, atunci plăteşte costul întregului tratament spitalului public la
care l-a transferat“, a explicat procedura Eugen Nicolăescu.
Noul contract aduce şi o scădere a tarifului
pe caz ponderat pentru spitalele private, chiar dacă serviciile oferite sunt
echivalente cu cele publice. Managerii sunt nemulţumiţi şi susţin că ar trebui
să existe condiţii egale, iar pacientul să poată să beneficieze de asistenţă de
urgenţă şi într-un spital şi în celălalt, MS sau casa de asigurări de sănătate
având obligaţia să deconteze serviciile oferite.
