Newsflash
Știri

Necesar pentru o nutriţie sănătoasă sau doar o „marfă“ între altele?

de Elena SOLUNCA - oct. 25 2012
Necesar pentru o nutriţie sănătoasă sau doar o „marfă“ între altele?
   Conferinţa din 1979 a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) a proclamat data de 16 octombrie ca Ziua mondială a alimentaţiei, cu scopul de a atrage atenţia asupra importanţei hranei şi a luptei solidare împotriva foametei, malnutriţiei, sărăciei. Mai nou, această zi este şi un memento pentru din ce în ce mai îngrijorătorul spectru patologic al alimentaţiei nesănătoase. De la an la an, se îmbogăţeşte tradiţia începută la 16 octombrie 1945, când s-a înfiinţat FAO, care, prin rezoluţia 35/70 din 5 decembrie, stabilea că „hrana este o condiţie a supravieţuirii şi bunăstării omului, o nevoie umană fundamentală“. Marcată în peste 150 de ţări, Ziua mondială a alimentaţiei a avut în fiecare an o temă, reflectând prioritatea „la zi“; anul acesta, unul de acutizare a crizei şi de secetă severă, tema a fost: „Cooperativele agricole hrănesc lumea“, Adunarea Generală ONU desemnând 2012 ca „An internaţional al cooperativelor“.
   Academia Română a marcat data de 16 octombrie printr-o dezbatere naţională cu tema „Agricultura, domeniu strategic pentru securitatea şi siguranţa alimentară“, organizată de Secţia de ştiinţe agricole şi silvice a Academiei Române împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“ (ASAS). Să mai adăugăm că, la aceeaşi dată, s-au împlinit 127 de ani de la naşterea acad. Gheorghe Ionescu-Siseşti, marele savant care atrăgea atenţia că „Pământul este ca diamantul, cu cât se mărunţeşte, cu atât îşi pierde din valoare“.
   Cu un caracter multi- şi interdisciplinar, dezbaterea găzduită de Academia Română a reunit personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi politice, cercetători de diferite specialităţi şi a abordat un arc tematic variat între securitate – concept dominant cantitativ – şi siguranţă – ce vizează calitatea –, cu toate determinările şi consecinţele lor. În condiţiile actuale, de criză economică, financiară, energetică, ecologică, de modificări climatice şi de creştere demografică, dezvoltarea agriculturii este un obiectiv strategic, de a cărui realizare depinde aproape nemijlocit nu doar prezentul, ci, mai ales, viitorul fiecărei ţări şi al umanităţii. Acesta a fost şi mesajul principal al alocuţiunii de deschidere susţinute de acad. Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, în esenţă o sinteză a situaţiei la zi a agriculturii în lume şi în România, în acest an de secetă, care a acutizat criza economică. Dsa a citit şi mesajul trimis dezbaterii de Lester Brown, preşedinte fondator al Institutului de Politică Planetară, cel care a introdus conceptul de eco-economie, o actualizare sintetică a problemelor expuse în lucrarea „Mobilizare pentru salvarea civilizaţiei“. Prezent la eveniment, dl Daniel Constantin, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, a transmis un mesaj din partea Guvernului României, din care am reţinut necesitatea de a ne orienta spre agricultură şi rolul pe care îl pot avea asociaţiile în practicarea unei dezvoltări agricole sustenabile.
   Abordând direct tema anului, acad. Păun Ion Otiman, secretarul general al Academiei Române, a susţinut conferinţa „Reglementarea filierelor agroalimentare şi cooperaţiei de aprovizionare-prelucrare-comercializare în România“. Au fost inventariate nu doar marile probleme ale momentului, ci şi ceea ce le-a determinat, pentru a se ajunge la o strategie realistă a redresării actualei situaţii nu prea favorabile nici securităţii şi nici siguranţei alimentaţiei. Împreună cu prof. univ. Gheorghe Sin, membru corespondent al Academiei Române, preşedinte ASAS, şi dr. Nastasia Belc am parcurs drumul de la produsul agricol la aliment pe un studiu de caz concret, cel al pâinii celei de toate zilele, pentru a vedea ce reguli se cer respectate pentru a fi cu adevărat „spre fiinţă“. Prof. univ. Gheorghe Mencinicopschi, membru titular ASAS, a făcut o amplă prezentare a „piramidei calităţii alimentului“, concept ce nu are încă o definiţie unanim acceptată şi pe care specialistul român l-a abordat dintr-o perspectivă informaţională. E din ce în ce mai recunoscut faptul că alimentul are o semnificaţie biologică, culturală şi una spirituală, care ar trebui să fie satisfăcute simultan. Urmând piramida calităţilor, ce le are la bază pe cele senzoriale, pentru a ajunge la aceea de marfă, specialistul român a subliniat că vedem cu proprii ochi cum alimentul este din ce în ce mai mult o marfă şi nu întotdeauna de calitate. Consecinţele acestei mentalităţi au fost înfăţişate de prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, membru corespondent al Academiei Române, în comunicarea „Alimentaţia în relaţie cu patologia metabolică şi cardiovasculară“, într-un recurs la statistici aduse la zi şi la cele mai recente rezultate ale cercetării ştiinţifice.
   Partea a doua a dezbaterii a fost consacrată discuţiilor pe marginea posterelor ale căror teme au dat măsura importanţei vitale a alimentaţiei în relaţiile sale cu agricultura şi industria alimentară. Câteva titluri semnificative: „Impactul atacului de fuzarioza spicelor asupra securităţii şi siguranţei recoltelor de grâu“, de dr. Mariana Ittu şi acad. Nicolae Săulescu; „Viticultura şi vinificaţia în contextul siguranţei alimentare“, de acad. Valeriu Cotea; „Silvicultura în contextul securităţii alimentare“, de acad. Victor Giurgiu; „Biodiversitatea patrimoniului zootehnic şi siguranţa/securitatea alimentară“, de prof. univ. Alexandru Bogdan, membru corespondent al Academiei Române; „Factori potenţiali cancerigeni în produsele alimentare“, de prof. dr. Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Române; „Biotehnologia în alimentaţia viitorului“, de prof. univ. Doru Pamfil, membru corespondent al Academiei Române.
   O dezbatere de înaltă ţinută ştiinţifică, ale cărei concluzii s-ar cuveni a fi luate în seamă şi de factorii politici… Dar, nu-i aşa, sunt probleme „mai arzătoare la ordinea zilei“…
   Nu ştim cât adevăr este în dictonul „spune-mi ce mănânci, ca să-ţi spun cine eşti“, dacă a avut un corespondent în realitatea cotidiană, dar e cert că astăzi nu are aproape nicio acoperire, pentru simplul motiv că ştim mereu mai puţin ce mâncăm, dar simţim, uneori şi pe propria piele, cum omul îşi manifestă pripit vocaţia… entropică.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe