Inventica în medicină sau în alte domenii nu se aplică mereu în mod conștient. De aceea, unele idei au la bază intuiţia, imaginaţia, flerul, talentul și substratul știinţific care ne caracterizează pe fiecare din noi.
Uneori instinctul, alteori greșeala conduce la o invenţie remarcabilă, care poate aduce avantaje lumii și faimă inventatorului. Și, de prea puţine ori, nu doar faimă!
La importarea și aplicarea unei tehnologii medicale într-o zonă geografică în care nu a mai fost folosită până la acel moment, își face apariţia mândria unei realizări impresionante, echivalentă cu căderea în păcatul inovării. Cădere concretizată fie prin susţinerea că tehnologia nu există, fie prin încălcarea voită a unui brevet de invenţie. Or, acest fapt agreat de breaking news este, de cele mai multe ori, deghizarea perfectă a falsei inovări în domeniul medical.
Buna cunoaștere și, mai ales, înţelegerea state of the art în domeniul de interes asigură un drum etic în dezvoltarea unui nou produs sau a unei noi metode – elemente care, conform legislaţiei din domeniul proprietăţii industriale, sunt brevetabile.
De aici, se poate vorbi despre inventică, știinţa care include condiţiile stimulării creativităţii pentru generarea de idei cu grad de originalitate ridicat. Prin brevetul de invenţie se obţine dreptul exclusiv al paternităţii ideii, inclusiv utilizarea, fabricarea sau
vânzarea ideii care, mai ales, a fost dezvăluită la momentul oportun!
Inventica nu este foarte activă la noi în ţară, asta pentru că românii stau destul de prost la acest capitol – cel puţin așa spun statisticile. Mult mai la îndemână este să se inoveze. În trecut, specialiștii medicali erau foarte implicaţi în procesul creativ din medicină și foarte dornici să facă parte din grupul select al inventatorilor. Azi, când progresul medicinei nu se poate face decât multi- și interdisciplinar, rolul profesioniștilor cu expertiză în alte domenii decât cel al medicinei este indispensabil în acest proces.
Inovarea este pe buzele tuturor în ultimii ani. Poate este chiar un abuz în folosirea acestui termen. Cu toate acestea, și-a făcut apariţia un fenomen perturbator-limitator în spaţiul medical: de ce să se perfecţioneze un sistem dacă funcţionează foarte bine în acest stadiu/formă? Ce rost are să investim, poate inutil, mai mult într-o nouă tehnologie/metodă?
Ei bine, perfecţionarea tehnologică a actului medical este o condiţie capitală ce vine la pachet cu siguranţa pacientului. Dar, de multe ori, comoditatea rezultată din buna cunoaștere a unei tehnologii mult-folosite de-a lungul timpului și obișnuinţa utilizării acesteia se pare că absolvă utilizatorul specialist de la responsabilitatea contribuţiei la progresul stadiului actual al tehnicii medicale.
Totuși, de multe ori, împotrivirea la noutate nu este un act pasiv, ci se verbalizează cu un NU categoric, favorizând utilizarea la nesfârșit a unor tehnologii învechite. Bineînţeles că se elimină din discuţie genul de invenţii vindecătoare pseudoștiinţifice precum conceptul
MedBed de la Tesla BioHealingTM care vindecă orice patologie și prelungește viaţa, inclusiv prin „energia pură a forţei vitale a biofotonilor”.
Sigur că procesul de creaţie nu este o activitate comodă. Profesorul A.D. Moore (inventator, doctor și profesor la Universitatea din Michigan) spunea că oamenii comozi și mulţumiţi de sine nu creează, ei acceptă lucrurile așa cum sunt. Procesul de creaţie nu este deloc un act confortabil, ci implică o încordare, o anumită tensiune care trebuie asumată de inventator. Chiar dacă se dispune de o însușire necesară actului inventiv, precum creativitatea, aceasta nu va produce efecte decât dacă este pusă la treabă în baza unui antrenament solid.
O posibilă salvare pentru astfel de persoane comode este inteligenţa artificială (IA), care stă la baza funcţionării primului instrument autonom pentru generarea de noi idei și care este denumit DABUS (Device for the Autonomous
Bootstrapping of Unified Sentience). Desigur că și în această împrejurare românii au fost primii. Este reconfortant să afli că un medic militar român a prefigurat pentru prima dată o mașină de inventat.
Un astfel de izvor nesecat de idei, cu aplicabilitate în domeniile tehnologiei, a fost o idee valoroasă a părintelui ciberneticii, Ștefan Odobleja. Chiar dacă acesta nu a reușit dezvoltarea mașinii creatoare de soluţii la problemele prezente inclusiv în medicină, o astfel de variantă a apărut în urmă cu aproximativ trei ani, sub forma lui DABUS – generator de idei și de scriere a documentaţiei necesare obţinerii brevetelor de invenţie.
Cu alte cuvinte, se pare că există o tendinţă în care inventatorul tradiţional să nu își mai ocupe timpul cu lucrurile pe care le poate face altcineva – mai bine zis, altceva – în locul său. Astfel, ar fi util să lucreze robotul pentru fiinţa umană, iar noi, ca niște buni observatori, să asistăm la o generare nesfârșită de idei și descrieri de invenţii.
Autonomia invenţiei Mai este o chestiune care face referire la autonomia sistemelor IA în generarea invenţiilor, menţionată pe scurt de Daria Kim (Max Planck Institute for Innovation and Competition, München) într-una dintre lucrările sale: „Ar trebui să fim îngrijoraţi și de situaţiile în care microorganismele sunt utilizate în cercetarea și dezvoltarea invenţiilor biotehnologice, deoarece acestea par a fi candidaţi mai viabili pentru a acţiona ca «agenţi autonomi», având conștiinţă proprie”.
Chiar dacă algoritmului IA i se impune o logică în integrarea microorganismelor în diverse invenţii, acesta poate fi asigurat etic până la un anumit nivel. Autonomia microorganismului poate produce efecte pe care IA nu le poate preconiza (momentan), din cauza interacţiunilor dintre speciile de microorganisme cu particularităţi autonome de acţiune biologică. Deocamdată, aici se pare că se sfârșește puterea IA în biotehnologie.
Sistemele tradiţionale nu au fost în totalitate înlăturate, chiar dacă astăzi se pot imprima până și elemente de formă complexă cu ajutorul unor roboţi minusculi, în interiorul unui organism viu. Dezvoltarea continuă a tehnologiei medicale este normalitatea fără de care, în viitor sau chiar în prezent, nu ar fi posibil un act medical proactiv și poate autonom. Cert este că ideile năstrușnice și tămăduitoare, pentru care soluţii tehnice încă nu există sau nu sunt cu adevărat utile prin punerea lor în aplicare, vor fi păstrate în sertarul biroului de lucru al inventatorului sau în cloudul securizat al amicilor lui DABUS.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
